http://blog.husaru.ro

O faptă făcută e deja trecut.

Pământul e destul de mare pentru a ascunde orice, dar nu fapte.
O acţiune trecută e deja prelucrată, îşi are cavitatea bine stabilită în facultatea şi judecata sufletului tău. Sigur, există mutare, există înlocuire, preschimbare, dar, la fel ca prima impresie, primul efect sau convingere asupra unui lucru (infim sau nu), fapta îşi lasă semnele pe toată suprafaţa pe care poate acţiona, îşi are locul înainte de a i-l fixa cineva şi, uneori, deşi nu ar fi trebuit luată în sine, pătează, doare şi îţi creează o suferinţa morală colosală, nefinită.
Şi un lichid incolor îţi umezeşte ochii.

Nimeni nu poate înţelege profunzimea schimbărilor zilnice pe care le suferi.
Te întrebi mirat de orice, de privirea unui trecător, de cuvinte care ţi-au fost adresate de multă vreme, te gândeşti la vorbele pe care le-ai aruncat acum trei zile, acum două luni, într-o discuţie efemeră cu persoana ţie-ţi dragă, exact când te ridicai din pat. Nu ai vrut să-i spui ce i-ai spus, dar ai făcut-o. Şi ai uitat. Acum… ai uitat. Pentru un moment crezi că ai scăpat din vâltoarea gândurilor, din vârtejul amintirilor. Te ridici din pat, realizezi că ai visat. Alergi cu gândul la orice detaliu, realizezi că trăieşti uneori din dorinţele frumoase pe care poţi să ţi le permiţi, poate evadezi, atemporal, din realitate.
Ei nu pot înţelege cum suporţi eşecul şi confuzia.
Poţi fugi departe, poţi să-ţi iei micile măsuri de siguranţă, dar oare poţi scăpa vreodată?
Sau e adevărul pe care nu ai tăria sau viclenia de a-l ascunde destinului.
Suntem suma fobiilor noastre, suntem fobiile noastre concrete, privite de partea cealaltă a oglinzilor, suntem nerezonabili, patologici, mici fortăreţe imparţiale, ne cercetăm scopurile, ne absolvim orice acuzaţie care ne-ar putea fi imputată, ne pardonam iraţional, încercăm să ne încadrăm în tiparele acestea, în şabloanele învăţate, clişee penibile, supărătoare.
Dacă totuşi raţionăm…

Suntem falşi, subiectivi, dezorientaţi, zăpăciţi şi uşor de anticipat, ascultăm muzici, împreună, ne îmbrăţişăm, facem amor, procreăm, zâmbim, acţionăm bulversaţi, ne ascundem, revenim, jucăm, evadăm, trăim diverse situaţii, felurite, pastelate, infinite, inepuizabile, fugim din cadre în alte cadre, cunoaştem tot mai mult, fără încetare, dăinuim, constatăm, ezităm, luăm hotărâri, şovăim, creştem, involuăm, suferim, ispitim, afectăm alte persoane, le încercăm, străbatem necazuri, spălăm temeri, ne îndoim până la calvar de devotamentul fiinţei perene de lângă noi, trudim, asudăm, stigmatizăm şi osândim alte persoane pentru insuccese şi ratări particulare.
Iubim, trăim.