Nu stiu daca exista cineva pe aceasta planeta care sa nu fi auzit numele Michael Jackson, insa cu siguranta stiu ca Michael Jackson reprezinta in istoria umanitatii un punct important , un capitol inca neincheiat si plin de surprise ce a fascinat, fascineaza si va continua sa fascineze generatii intregi de oamnei. Iubit de unii, hulit de altii, Michael Jackson este, fara nici un dubiu, cel mai mare artist in viata, artistul ce a rupt barierele interasiale, cel ce a spulberat toate recordurile in materie de muzica, artistul care a revolutionat televiziunea muzicala si lumea spectacolului, deschizatorul unei noi ere in muzica moderna , ? un om, un om simplu , un om care prin simplitatea lui a cucerit o lume !Ca sa scri despre Michael Jackson ti-ar tebuii fluvii de cerneala , si tot nu ai reusii sa cuprizi intreaga sa viata si cariera, dar o sa incerc sa ma rezum doar la cateva randuri, despre viata acestui om cu totul si cu totul fascinant ! MJ

Al saptelea copil, dintre cei noua ai familiei Jackson, Michael Joseph Jackson s-a nascut pe 29 august 1958 in micutul orasel Gary Statul Indiana ?SUA. Inca de mic Michael si-a uimit familia prin abilitatile sale vocale si miscarile deosebit de energice, lucru care la determinat pe tatal sau, Joe Jackson sa il introduca si pe el in formatia pe care o formase din fii sai mai mari. Talentul deosebit al acestuia l-a transformat cu foarte mare usurinta in liderul formatiei Jackson 5. Talentati frati Jackson participa la foarte multe concursuri de tinere talente, castigand multe din pemile puse la bataie cat si faima in randul publicului spectator. In 1968 Jackson 5 face primele sale inregisrari de studiou, in studoul unui predicator local din Gary editand primul lor disc de patreu piese, intitulat Big Boy . Anul 1969 le ofera acestora sansa de a semna un contrac cu cea mai mare casa de discuri destinata muzicii negre din acea vreme. Remarcandu-i intr-un concert alaturi de alte nume celebre ale acelei vremi, Gladys Knight, una dintre vedetele casei de discuri Motown ii recomanda pe acestia proprietarului casei de discuri, Berry Gordy. La inceput acesta refuza propunerea de ai primi in audienta, ca mai tarziu sa accepte. Auditia pe care trupa Jackson 5 avea sa o dea la Motown, avea sa fie una dintre cele mai fascinate auditii din istoria muzicii. Dansand ca un adevarat profesionist si cantand mai bine ca multi alti artisti ai vremii, micutul Michael convinge, fara pre mare efort atat pe proprietarul casei de discuri cat si pe angajatii acesteia.Semnarea contractului cu Motown reprezinta momentul nasterii celui mai mare nume al industriei muzicale din toate timpurile. Din acel moment copilul Michael Jackson isi abandoneaza copilaria, luand pe umeri povara celebritatii.Pe 12 octombrie 1969 apare pe piata primul single semnat Jackson 5, intitulat I Want You Back, single ce devine in foarte scurt timp un mega hit, vanzandu-se in primele trei luni de la lansare in peste trei miloane de exemplare. Primul album Jackson 5 este intitulat Diana Ross Presents The Jacksons 5 , album ce le va aduce tinerilor artisti mai multa faima.Desi Jackson 5 este o formatie de familie, unde toti componentii sunt pe acelas nivel de apreciere, nimeni nu poate insa sa treaca cu vederea peste extraordinarele aptitudini de muzician si dansator ale micutului Michael, astfel ca Berry Gordy hotaraste ca le langa grupul Jackson 5, sa mai lanseze un nume in muzica, si anume MICHAEL JACKSON. Primul album solo Michael Jackson se intituleaza Got To Be There (1972). Din acel moment Michael a inceput o cariera solo in paralec cu cea alaturi de fratii sai.Perioada petrecuta la Motown a adus fratilor multe albume, turnee in diferite parti ale lumii cat si o celebritate ce rivaliza cu nume mari ale muzicii din acea vreme, The Beatles, Elvis, etc.The JacksonsIn 1976 se incheie contractul cu Motown. Joe Jackson hotaraste sa nu mai semneze un alt contract cu Motown si se orienteaza catre Epic. Astfel baietii isi schimba titulatura din Jackson 5 in The Jacksons. Sub noua titulatura continua sa scoata hit dupa hit, si se aventureaza pe un teren total nou pentru ei, si anume show-urile de televiziune. Astfel ca familia Jackson poate fi vazuta la televizor in fecare sambata seara pe CBS intr-un show de varietati numit : The Jacksons Show. Desi foarte ocupati cu show-ul, The Jacksons isi continua cariara muzicala lansand album dupa album si plecand in turneu in diferite colturi ale lumii.

In 1977, Michael primeste o oferta de a juca alaturi de Diana Ross intr-o adaptare pentru televiziune a spectacolului de pe Broadway, The Wiz (o versiune muzicala afro-americana a povestirii Vrajitorul din Oz).Astfel ca in iulie 1977, Michael si sora sa La Toya se muta petru sase luni in New York unde incepe sa lucresze la filmul The Wiz. In film Michael joaca rolul sperietori de ciori, iar Diana Ross cel al unei invatatoare pe nume Doroty. The Wiz
Pe platourile de filmare, Michael il cunoaste pe Quincy Jones omul alaturi de care avea sa faca pste doar cativa ani istorie. The Wiz este lansat pe marile ecrane in 1978, iar cu acest prilej publicul are ocazia sa vada ca Michael Jackson nu este numai un simplu cantart si dansator, dar si un bun actor, el primind multe cronici pozitive la adresa rolului sau.
1979 aduce pentru Michael Jackson startul intr-o noua dimensiune a muzicii. Impreuna cu bunul sau prieten Quincy Jones lanseaza primul sau album solo la Epic intitulat Off The Wall , un album ce marcheaza sfarsitul unei ere in muzica si inceputul alteia. Daca pana atunci publicul ascultase doar Rock and Roll si Disco, Michael avea sa aduca un sound nou, revolutionar, un amalgam de sunete si ritmuri ce a tras cortina peste toata muzica care se facuse pana atunci. Hituri ca Rock Whit You, She`s Out Of My Life, Don`t Stop Till You Get Enought aveau sa invadeze toate postruile muzicale si sa il ridice pe Michael si mai sus in randul artistilor, devenind coleg de podium cu nume grele ale muzici ca Elvis, ABBA, Rolling Stones, etc.
Dar Michael nu a fost pe deplin multumit de succesul care la avut cu Off The Wall si s-a retras in studiou alaturi de Quincy si a inceput lucru la un alt album, si mai bun decat acesta.

ThrillerPe 25 octombrie 1982 este lansat primul single de pe noul album, single intitulat The Girl Is Mine, un duet cu Paul McCartney, single ce avea sa fie varful aizbergului numit THRILLER . Pe 1 decembrie 1992, albumul Thriller este lansat pe piata el devenind la foarte putin timp de la lansare un mega album, un adevarat buldozer de topuri, un album ce a spulberat, fara mila tot ce insemna record in materie de muzica ! Cu hituri precum Billie Jean, Thriller, Beat It , etc. albumul s-a dovedit a fi o bomba atomica in indstria muzicala, atingand cifre nemaintalnite nici in ziua de azi in materie de vanzari si premii. Peste 104 milioane de unitati vandute pana in prezent (2006), opt premii Gramy intr-o singura seara, 6 hituri de top 10 de pe un singur album, 37 saptamani e locul 1 in top, etc ?sunt doar putine dintre lucrurile pe care Thriller le-a adus in muzica! Cu Thriller, Michael nu a batut doar recorduri nenumarate ci a brevetat inventi si a daramat toate barierele etnice ale acelei vremi.
In 1982 aparea pe piata de audiovizual primul post de televizune dedicat exclusiv muzicii. La vremea respectiva muzica neagra era considerata o Cenusereasa a industriei muzicale, ea fiind tinuta, voit, undeva in spatele muzicii albe. Astfel ca Michael a intuit care va fi urmatoate lovitura de gratie si a facut un plann pe cat de ingenios pe atat de indraznet. Cand a aparut videoclipul melodiei Bilie Jean intreaga opinie publica s-a oprit din respiat cateva secunde si a prvit inmarmurita la acel om care dansa si canta ca nici un altul. Atat de mare a fost cererea de difuzare a acestui clip incat postul MTV a fost fortat de imprejurari sa il difuzeze, si nu oricum ci din 15 in 15 minute. Astfel Michael Jackson a ajuns primul artist de culoare care a pasit pe sticla MTV, deschizand larg portile pentru alti artisti de culoare ce aveau sa ii urmeze. Si pentru ca nu era suficent, a urmat videoclipul Thriller, videoclip care a detronat tot ce se facuse pana atunci in matere de videoclip, aducand industria videoclipului la grad de arta.O noua provocare in viata sa, Michael devine imaginea firmei Pepsi , imagine ce o va pastra tmp de 10 ani .
Din acel moment Michael Jackson a devenit un mega artist, un brand ca nici un altul, o personalitate globala, un om al carui nume se rosteste in toate limbile pamantului, un om care isi depasa conditia sa umila si devenea zeu.
Cuvantul umanitate l-a caracterizat din totdeauna pe Michael Jackson, el fiind un filantrop desavarsit ce nu a trecut niciodata nepasator pe langa dramele omenirii. Alaturi de Quincy si Lionel Richie se implica in campania umantara USA for Africa , inregistrand alaturi de mari nume ale muzicii un single caritabil intitulat We Are The World, single ce avea sa devina cel mai bine vandut single al tuturor timpurilor. Tot in 1984 Michael pleaca alaturi de fratii sai intr-un turneu in America intitulat Victory Tour, turneu ce se bucura de un foarte mare succes.
BADSfarsitul anilor `80 il aduce din nou pe Michael in fruntea topurilor cu un alt album de mare proportii, BAD, album lansat in 1987 ce cuprinde mega hituri ca : Bad, The Way You Make Me Feel, Smooth Criminal. Daca acest album nu a depasit performantele albumului anterior, a inregistrat si el un foarte mare succes, succes incununat si de un World Tour impresionant ce a fascinat milioane de spectatori.

DANGEROUS1991 ii aduce lui Michael Jackson un alt mega album, un sound nou si din nou cifre impresionante de vanzari, depasind vanzarile albumului precedent BAD. Acest album se numeste DANGEROUS si propulseaza mega hituri ca : Black or White, Jam, Give In To Me, Remember The Time, etc. Albumul este insotit de un nou World Tour ce depaseste in cifre anteriorul turneu. Si pentru ca Jackson este de neoprit acesta mai darama alte si alte recorduri de audiente : concertul sustinut pe 1 octombrie 1992 la Bucuresti ? Romania, ofera lumi o retrospectiva in viata si casa sa printr-un interviu extraordinar oferit moderatoarei de televiziune Oprah Winfrey, un minirecital de exceptie sustinut in pauza finalei Super Bowl, si alte si alte aparitii.
Dar toate aceste lucruri sunt umbrite in 1993 de izbucnirea unui scandal de proportii, scandal care zguduie intreaga opinie publica. In plin turneu mondial Michael afla ca este acuzat de agresune sexuala asupra unui baiat de 13 ani, baiat ce se numara printre prieteni artistului. Profund afectat de aceste acuzatii, Michael anuleaza restul tureului si se ascunde de opinia publica si presa, care devenea din ce in ce mai agresiva. Dupa luni de cercetari, acuze aruncate in sanga si dreapta, dupa milioane de pagini scrise in ziare despre scandal, justitia nu gaseste probe suficente pentru ca Jackson sa fie pus sub acuzare astfel ca in urma unei intelegeri financiare, Michael prefera sa incheie acest episod urat din viata sa.
Un an mai tarzu Michael socheaza din nou lumea anuntand casatoria sa cu fiica regelui Elvis, Lisa Marie Presly. Cei doi se cunsteau inca de pe vremea Jackson 5 pastrand o relatie de prietenie. Castoria facuta in mare secret in epublica Dominicana a dat presei din nou prilejul pentru speculati de tot felul. Casatoria lor nu avea sa dureze decat pana in 1996, cand cei doi divorteaza.
HIStoryLasand in urma toate cele intamplate, Michael demareaza in 1995 cea mai grandioasa campanie publicitara facuta vreodata pentru nou sau album HIStory. Acesta este cel mai personal album al artistului, cuprinzand 30 de piese, 15 greates hits si 15 piese noi, piese cu un puternic caracter personal. Albumul este cel mai bine vandut dublu album din istorie, el fiind pentru vremea respectiva un pionier in tehnica dolby, fiind primul artist ce a inregistrat albumul in sistem dolby. In 1996 pleca aintr-un nou turneu mondial, turneu ce a spart toate recordurile in domeniu. HIStory World Tour este cel mai ambitios turneu facut vreodata de un artist : 56 orase, 35 de tari de pe 5 continente, 84 de cncerte pe o periada de 10 luni in fata a peste 4.5 milioane de spectatori ! In timpul turneului Michael se casatoreste pentru a doua oara cu asistenta medicului sau dermatolog, Debbie Rowe, castorie ce va rezista pana in anul 1998. In cei doi ani de mariaj cu debbie, Michael avea sa isi indeplineasca unul dintre cele mai frumoase vise, si anume visul de a fi tata. Astfel ca in 1996, Debbie da nastere primului lor copil, un baietel numit Prince Michael Jospeh Jackson, urmand ca in 1998 sa se nasca si o fetita Paris-Michael Katherine Jackson. In urma divortului, de comun acord custodia celor doi copii este data in grija lui Michael Jackson.
Blood on the dance floorIn 1997 lanseaza un nou album, de data aceasta un album de remixuri,Blood on The Dance Floor: History in The Mix. Albumul contine 5 melodii si 8 remixuri facute unor piese de pe albumul HIStory. Albumul devine repede un album de platina si dezvaluie din nou, daca mai era cazul ca Michael Jackson este regele videoclipurilor, Ghosts (un mini filmulet de 20 minute) are premierea la Festivalui de Film de la Cannes , film in care Michael interpreteaza mai multe roluri .
InvincibleDupa o pauza muzicala de 4 ani, in 2001 Michael lanseaza pe piata albumul Invincible, album care in ciuda criticilor bune date de specialistii muzicali , nu se bucura de un succes extraordinar, lansarea lui fiind umbrita de atentatele teroriste de la 11 septembrie 2001 din New York. Suparat ca albumul sau nu a fost sufiecent de promovat, Jackson porneste o lupta cu casa sa de discuri SONY, lupta care duce la ruperea conractului in 2003. Desi albumul nu este prmovat suficent si razboiul dintre Jackson si SONY este in toi albumul se vinde relativ bine, depasint cifra de 9 miloane de exemplare, cifra neatinsa insa de artisi aflati in mare voga in acei ani, artisti ca Britney Spears sau Justin Timberlake .
Sfatuit de prietenul sau, magicianul Uri Geller, Michael accepta propunerea da a participa la un reality ? interviu desfasurat pe o perioada de cateva luni, cand ziaristul britanic Martin Bashir il insoteste peste tot unde artistul merge.
Tot in 2002 Michael anunta nastera celui de al treilea copil , un baietel pe nume Prince Michael Jospeh Jackson II ,copil nascut de o mama surogat, a carei identitate se prefera a fi tinuta secreta.
Living with Michael JacksonDifuzat la inceputul anului 2003 documentarul Living With Michael Jackson , provoaca noi discutii si comentari la adresa sa, datorita comentarilor cu subainteles si rautacioase ale producatorului intervlui.
Nr OnesSfarsitul anului 2003 marcheaza lansarea ultimului album sub tutela casei de discuri SONY, un album de greates hits intitulat Number Ones. Insa chiar in ziua lansarii pe piata a albumului ofcialitatile statului California , anunta noi acuzatii de agresare sexuala a lui Jackson impotriva unui minor de 13 ani bolnav de cancer. In aceeasi zi pe numele artistului este emis mandat de arestare, iar la cateva zile dupa, Michael se preda politei si era incatusat cu catuse.

Anul 2004 debuteaza cu audierea aristului cu privire la acuzatiile de agresiune sexuala asupra unui minor ce i s-a adus. Procesul a inceput pe 31 ianuarie 2005 si s-a desfasurat pe o periaoda de 4 luni. Pe tot parcursul procesului s-au spus multe lucruri mincinoase si neadevarate la adresa artistului, presa s-a impartit in doua, pro si contra Michael Jackson. Acest proces a fost cel mai mediatizat proces din istorie, televiziunile au desfasurat impresionante echimamente de transmisie , kilomertii de cabluri, zeci de antene , sute de reporteri, intreaga opinie publica era cu sufetul la gura. In toate aceste 4 luni, Michael Jackson a fost zilnic prezent la tribunal, insotit fiind de familie si avocati si de sute de fani care au facut adevarate tabere in fata tribunalului. Suportul fanilor a fost fara precedent, mii de fani au fost alaturi de Jackson atat in fata tribunalului cat si prin manifestatii de sustinere in diferite tari ale lumii.
Nevinovatia unui om trebuia spusa, astfel ca in data de 13 iunie 2005 dupa patru luni de proces si inca doi ani de cercetari , audieri si perchizitii DREPTATEA a invins, si Michael Jackson a fost achitat de toate acuzatile aduse, fiind decalrat Not Guilty la toate capetele deacuzare.

Iediat dupa proces Jackson s-a retras cateva luni in Bahrein fiind oaspetele de onoare al familiei regale.

despre Michael Jackson

1.Videoclipul piesei Billie Jean a fost primul videoclip al unui artist de culoare difuzat de catre MTV.
2. Jackson detinea drepturile de difuzare pentru imnul statului Carolina de Sud, "Carolina on My Mind".

3. Sunt cinci statui de ceara cu Michael in muzeele Madame Tussaud din intreaga lume, performanta depasita doar de Elvis si Madonna, cu cate sase fiecare.

4. Castigurile totale ale lui Michael, din drepturi de autor, concerte, piese, videoclipuri = 500 de milioane de dolari.

5. Jackson are doua stele pe celebrul Hollywood Walk of Fame.

6. Artistul a primit un premiu in 1984 din parte presedintelui american Ronald Reagan, pentru sprijinul acordat celor care luptau cu alcoolul si drogurile.

7. Michael e al saptelea copil al familiei Jackson.

8. Trei albume ale lui sunt printre cele mai bine vandute din toate timpurile.

9. Jackson a batut-o pe Madonna in episodul dedicat lor din "Celebrity Deathmatch" la MTV.

10. "Thriller" ramane cel mai bine vandut album al tuturor timpurilor.

11. Jackson a vandut peste 300 de milioane de inregistrari in intreaga lume.

12. Cateodata, Michael purta o esarfa neagra la mana pentru a aminti fanilor de suferintele copiilor din lume.

13. Super-eroul lui favorit era Morph din "X-Men".

14. Pentru miscarile lui originale de dans, pe care le-a facut pentru prima data in 1983, s-a inspirat de la niste dansatori vazuti pe strada, in fata unui hotel.

15. MC Hammer l-a provocat odata la un duel.. dansant. Jackson i-a raspuns: "Ti-am vazut videoclipurile si fiecare miscare pe care o folosesti e luata de la mine".

16. Little Richard a vrut ca Michael sa joace rolul sau dintr-o pelicula biografica.

17. Maimutica Bubbles e cel mai faimos animal de casa al lui Michael, dar si pitonul Crusher, lama Louie si soricelul Ben s-au numarat printre favoritii lui.

18. Un francez, fan obsedat, s-a sinucis in 1984 pentru ca mama sa nu i-a dat voie sa isi faca operatii estetice ca sa semene cu Michael.

19. In 1984, o biblioteca din America l-a acuzat ca nu a returnat cartile imprumutate si ca amenzile au o valoare de un milion de dolari. Au spus ca il iarta de amenzi daca le returneaza volumele cu autograf.

20. Jackson a dedicat albumul din 1997 "Blood On The Dancefloor" lui Elton John.

21. Michael era vegetarian.

22. A fost inclus in Rock and Roll Hall of Fame de doua ori, in 1997, ca membru al trupei Jackson 5, si in 2001, ca artist solo.

23. S-a intalnit cu actritele Brooke Shields si Tatum O'Neal.

24. Cantaretul avea mai multe porecle- Jacko, Wacko Jacko, The King of Pop sau MJ. Prietenii apropiati ii spun Smelly!

25. Videoclipul piesei "Thriller" a fost votat de mai multe ori cel mai bun clip al tuturor timpurilor.

26. Michael a primit un premiul MTV in 1994 pentru cea mai buna piesa de film, "Will You Be There" din " Free Willy".

27. Videoclipul piesei "Scream" alaturi de sora, Janet Jackson, este cel mai scump clip din istorie. A costat peste 7 milioane de dolari.

28. Albumul dublu "HIStory" este cel mai bine vandut album lansat in America.

29. "Blood on the Dance Floor" este cel mai bine vandut album de remix-uri.

30. Jackson era rege cu adevarat in Africa de Vest, unde i s-a dat un titlu regal de catre locuitorii din Gabon, in 1992.

31. Printre lucrurile pe care le facea inainte de un concert era si acela ca bea apa calda in care a pus o anumita marca de bomboane.

32. Detine marca inregistrata a unor pantofi sport care sa le permita dansatorilor sa se aplece in fata si in spate si care par sa sfideze gravitatia.

33. Jackson s-a nascut in 1958 in Gary, Indiana, unde acum se pun bazele unui muzeu dedicat starului.

34. Actorul din seria "Singur acasa", Macauley Culkin e nasul a doi dintre copiii lui Jackson, Paris si Prince Michael.

35. Culkin l-a ajutat pe Michael sa faca designul parcului de distractii de la ferma Neverland.

36. Michael s-a casatorit cu Lisa Marie Presley in 1994 in Republica Dominicana.

37. Jackson a castigat cel mai mare numar de premii Grammy intr-un singur an, opt, ca si Carlos Santana si Norah Jones.

38. Piesa "We Are The World" e scrisa in colaborare cu Lionel Ritchie.

39. Michael e nasul lui Nicole Ritchie si al fiului lui Barry Gibb de la Bee Gees, care ii poarta numele.

40. Alaturi de fratele lui, Tito, Michael a fost cavaler de onoare la nunta Lizei Minnelli cu David Gest.

41. Prestatia cantaretului in pauza SuperBowl-ului din 1993 este programul care a adus cea mai mare audienta din istoria televiziunilor americane.

42. Printre cei care au semnat regia videoclipurilor lui Michael s-au aflat Michael Scorsese, John Singleton sau John Landis.
43. In 1999, a platit 1,5 milioane de dolari pentru Oscarul acordat in 1939 celui mai bun film " Pe aripile vantului".

44. A aparut pe timbrele din Virgin Island, la mijlocul anilor '80, dupa ce locuitorii l-au votat ca fiind personalitatea pe care vor sa o vada si sa o onoreze.

45. Un amplu sondaj din 1997 l-a declarat "Cea mai faimoasa persoana din lume".

46. A ajutat la funeraliile organizate pentru actorul Gregory Peck, care a fost vecinul lui.

47. Jackson a descris-o pe prietena lui Elisabeth Taylor "ca o patura matasoasa, cu care i-ar placea sa se acopere".

48. Michael a pus voce pentru serialul "The Simpsons", lucru ce a fost tinut secret timp de mai bine de 12 ani. Personajul sau era un bolnav mintal, dar producatorii au confirmat oficial abia in 2003 ca Jackson a fost cel care a dat vocea.

49. Michael are aceeasi zi de nastere cu candidatul republican la presedintie John McCain, care a implinit 72 de ani. Alte vedete nascute in aceeasi zi sunt actritele Rebecca DeMornay si Carla Gugino.

50. In ultimul sondaj online, postat pe site-ul PopEater.com, 71% dintre cele 59.000 de persoane care au participat credeau ca Michael nu va mai reveni vreodata.

A MURIT REGELE :(

Un inger a cobor aseara din ceruri si l-a luat pe Michael Jackson dintre noi.

Regele muzicii pop, Michael Jackson, a murit, în urma unui stop cardiac. Artistul avea 50 de ani.

Informaţia privind decesul acestuia a fost confirmată, iniţial, de LA Times şi CBS News.

Ulterior, anunţul a fost făcut oficial de către purtătorul de cuvânt al Institutului medico-legal din Los Angeles.

Michael Jackson a fost internat într-un spital din Los Angeles, după ce a suferit un stop cardiac.

Artistul nu mai respira atunci când paramedicii au sosit la reşedinţa sa din Los Angeles. Aceştia l-au resuscitat înainte de a-l transporta la spital.

Michael Joseph Jackson s-a născut pe 29 august 1958, în Gary, Indiana, fiind al şaptelea din cei nouă copii ai familiei.

Tatăl său, Joe, a fost foarte sever cu el în copilărie, iar asta l-a marcat pe viaţă. De altfel, n-a avut timp niciodată să se bucure de copilărie. A debutat în lumea muzicii încă de la 5 ani, când s-a alăturat fraţilor săi în formaţia The Jackson Brothers. Grupul, care s-a numit ulterior Jackson 5, a fost foarte popular în întreaga Americă.

Succesul a început să-l cunoască, cu adevărat, din momentul în care şi-a început cariera solo. La 21 de ani. Patru melodii de pe “Off The Wall”, primul său album, au devenit hituri încă de la lansare şi au ajuns toate pe primul loc în topuri. Un adevărat record. Cu Thriller abia, însă, Jackson a dat cu adevărat lovitura, în 1982.

Albumul s-a vândut în peste 104 milioane de copii, a stat în topurile americane 122 de săptămâni şi i-a adus numeroase discuri de platină. Billie Jean, Thriller sau Beat it au fost fredonate de fanii de pe tot globul.

Albumul Bad l-a adus din nou pe culmile succesului, iar apoi a urmat Dangereous. În orice colţ al lumii, Michael era primit ca un rege.

Era încă în perioada când orice melodie nouă a sa devenea pe loc hit. S-a întâmplat şi cu History, Blood on the Dance Floor şi chiar cu ultimul album, Invincible.

Dar… gloria sa a început să pălească. Şi a urmat declinul.

În 1993, Michael a fost acuzat de molestare sexuală a unor minori, pe care i-ar fi invitat să doarmă la ferma sa, Neverland. A fost chemat în justiţie de părinţii a doi copii, Jordan Chandler şi Gavin Arvizo, care au spus că au fost abuzaţi de megastar. Michael Jackson a scăpat, dar după ce a plătit peste 20 de milioane de dolari. Eşecurile au continuat însă în viaţa personală, unde căsnicia cu Lisa Marie Presley, fiica lui Elvis, s-a destrămat după doi ani. A urmat apoi un mariaj furtunos, de 3 ani, cu Deborah Jeanne Rowe, din care au rezultat 2 copii, Michael Joseph şi Paris. În 2002, el a anunţat naşterea celui de-al treilea copil, Prince Michael II, dintr-o mamă surogat. L-a prezentat la Berlin, printr-un gest extrem de controversat, când l-a ţinut suspendat la balcon preţ de câteva minute.

În aceeaşi perioadă, presa dezbătea intens şi schimbarea misterioasă a înfăţişării sale. Michael devene din ce în ce mai alb, iar faţa sa era de nerecunoscut.

În 2005, a venit dezastrul, când a fost din nou acuzat de molestare sexuală a unor minori. Michael a scăpat şi de această dată, dar a fost ruinat de numărul mare de procese. Datoriile sale au ajuns la 300 de milioane de dolari, iar piesele grele ale averii sale, catalogul Beatles şi ranch-ul Neverland, au fost ipotecate.

Vânat, hărţuit sau iubit, Michael a ştiut întotdeauna un lucru… Şi-a iubit fanii, mai mult decât orice.
SURSA : CNN NEWS

TABIETURILE , MICILE PLACERI ALE VIETII

Cafeaua de dimineata, bauta in liniste, in timp ce rasfoiesti o revista, te face sa te simti confortabil. Este rasfatul tau matinal.

Daca sari peste cafea, ai impresia ca ti-ai inceput ziua gresit. Sau nu incepi niciodata sa urci treptele cu piciorul stang ori tigara de dimineata este obligatorie. Sunt obiceiuri marunte ale ritualului tau cotidian care adesea iti confera o stare de confort si de siguranta. Tabieturile, caci despre ele este vorba, sunt o marca personala. Cate persoane, atatea tabieturi, mai mult sau mai putin ciudate...

Tabiet: placere marunta pe care cineva si-o satisface cu regularitate si meticulozitate; deprindere, obicei. (Noul dictionar universal al limbii romane)

"Ritualurile/ tabieturile ne protejeaza de lumea exterioara. Ele actioneaza ca un cocon, un loc confortabil si familiar, util noua in acest univers uneori prea vast. Tabietul este o modalitate de izolare atunci cand exteriorul devine o amenintare, inseamna sa faci ceva doar pentru tine, este un lucru care te ajuta sa te regasesti si al carui decodificator esti doar tu", spunea psihologul Ahlam Fennou in revista "Femin Psycho".

Ajungi la birou, iti pornesti calculatorul si, inainte de a incepe lucrul, iesi cu colegii la o cafea. Este scurta voastra relaxare la care nu ati renunta nici in ruptul capului. Un obicei comun multor persoane, acesta este de fapt un gest cu o semnificatie de "pornire", sunt de parere psihologii - creierul este avertizat ca, in curand, va incepe sa se concentreze.

Un scurt ritual inaintea unui examen - nu vorbesti cu nimeni, nu mananci, repeti tot ce ai invatat ori, dimpotriva, refuzi sa mai deschizi cartea ? Sau te-ai obisnuit sa porti o amuleta norocoasa? Poate ca simti nevoia de a fi protejata... Purtand amuleta, in sinea ta esti linistita pentru ca nevoia ta de securitate este satisfacuta.

Se spune ca puterea obisnuintei este mare. Puterea micilor obiceiuri cotidiene se reflecta in faptul ca renuntarea la ele ar duce la tulburarea universului tau interior. Si daca iti procura momente de bucurie, de ce sa faci acest lucru?

SINGURATATEA SI BENEFICIILE ACESTEIA

Credeai ca singuratatea nu are avantaje? Ei bine , eu cred ca are...La birou poti scapa de glumitele rautacioase de tipul: "Acum ai iubit, faci ce-ti spune el". Si nici nu vei cauta scuze sa pleci mai devreme doar pentru ca iubitul tau insista sa va vedeti mai devreme.

Dormi cat vrei
Ei bine, acesta este adevarul. Nu stii oare cum e sa te trezeasca iubitul fie cu zgomotele lui, fie pentru simplul fapt ca se foieste prea mult in pat? Daca esti singura, esti stapana patului. Si poti dormi la orice ora, oricat de tarziu.

Fara ipocrizii
Nu esti obligata sa zambesti fals nimanui, pentru ca doar tu decizi ce prieteni sa ai. Nu te vei trezi subit sa intalniri cu prietenii iubitului pe care nu-i placi. Si poti sa te distrezi la maximum.

Fara gauri in buget
Cadouri, petreceri sau vacante impreuna... Mai bine pastrezi toate finantele pentru tine si iti satisfaci micile placeri la care uneori renuntai.

Linistea...
Sa te trezesti linistita dimineata, sa faci un dus prelungit, sa nu te grabesti sa pregatesti cina... sa nu vorbesti... ce altceva iti mai poti dori?!

Distractie cat cuprinde
Cluburi numai de tine placute, cafenele in care sa petreci orele cu prietene, petreceri in casa cu familia. Toate acestea fara sa fii obligata sa-l prezinti pe iubitul tau, fara sa te intrebi daca si el se simte bine. Mai putin stres.

VITAMINELE-ROL SI IMPORTANTA

Vitaminele sunt substante organice necesare cresterii si bunei functionari a organismului, pe care organismul le fabrica in cantitate insuficienta pentru a-si acoperi nevoile (vitaminele B6, B8, D, K) sau pe care nu le poate sintetiza.

Vitaminele trebuie deci aduse prin alimentatie sau, in lipsa, prin medicamente. Toate sunt continute in laptele matern, dar nu intotdeauna in cantitati suficiente (vitamina K, in special, trebuie sa faca obiectul unei suplimentari medicamentoase sistemice la nastere). Structura chimica si rolul biologic al celor treisprezece vitamine cunoscute in zilele noastre (acid folic, vitaminele A, B1, B2, B5, B6, B8, B12, C, D, E, K si PP) sunt foarte diferite. De altfel, vitaminele actioneaza in doza mica, singure sau in mod sinergic, si nu au nici o valoare energetica.

Vitaminele se clasifica, de obicei, in doua grupe: vitamine hidrosolubile (solubile in apa), care grupeaza vitamina C si vitaminele din grupul B (B1, B2, B5, B6, B8, B12, PP), si vitamine liposolubilecare grupeaza vitaminele A, D, E si K.

VITAMINA A

Mai este cunoscutã si sub numele de retinol, vitamina antixeroftalmicã sau vitamina cresterii. În stare purã se prezintã sub formã de ulei (vit. A2) sau cristale (vit. A1) de culoare galbenã .
Este extrem de sensibilã la luminã, în special la radiatii ultraviolete. În plante se aflã sub formã de provitamine A - carotenoidele, dintre care cel mai cunoscut este beta-carotenul. La nivelul ficatului si intestinului acestea sunt transformate în retinoli.
Beta-carotenul este un colorant natural netoxic, care se foloseste în industria alimentarã, farmaceuticã, medicinã, cosmeticã si în hrana animalelor,el se gãseste în toate legumele si fructele, dar în cantitate mai mare se aflã în morcov, spanac, urzici, varzã, mãcese, rosii, citrice, cãtinã, pepeni, porumb etc. Cantitatea zilnicã necesarã de beta-caroten este de 5000 - 8000 UI.
Vitamina A se gãseste ca atare în uleiul de peste, ficat, lapte, gãlbenusul de ou, unt. Vitaminele A au un rol important în cresterea organismelor tinere, în protejarea mucoaselor si în procesul vederii.
Hipervitaminozele A provoacã fenomene toxice si fragilitate.

VITAMINA B SI DERIVATELE ACESTEIA

B1
Vitamina B1 este numită si vitamina antiberiberică .A fost izolata în anul 1911 de Funk, din tărâţele de grâu. Windaus şi Wiliam îi stabilesc în anul 1931 constituţia chimică. Vitamina B1 este solubilă în apă, alcool. Solubilitatea ei creşte în mediu alcalin. Are un miros caracteristic şi obişnuită este stabilă la o temperatură, peste 100 grade C se descompune.
Absorbţia si metabolismul. Vitamina B1 extrasă din alimente sau sintetizată de bacteriile intestinale se absoarbe prin simpla difuziune la nivelul intestinului subţire. Prin resorbţia intestinală ajunge în sânge sub fo ă liberă.
E xcreţia vitaminei B1 se face pe rm cale renală în cantităţi de 50-250 micrograme. Valori mai mici de 40 de micrograme indică carenţa vitaminei B1.
Vitamina B1 intervine în procesele metabolice de bază ale organismului, cu rol de coenzime. Participă la procese generale de oxireducere, reglează schimburile gazoase, joacă un rol important în funcţiile sistemului nervos central şi periferic şi a glandelor endocrine. De asemenea, intervine în metabolismul apei si reglează funcţiile motorii, secretorii şi de absorbţie digestiva.
Surse: în alimente de origine vegetală (cereale mai puţin legume) şi animală (carne, peste, lapte, oua etc). Cele mai mari cantităţi de vitamină B1 se gasesc în drojdia de bere, in coaja si germenii boabelor de grâu.
Antivitamina B1 (piritiamina, neopiritiamina etc). Produc fenomene paralitice.
B2
Vitamina B2 se mai numeşte şi vitamina hidrosolubilă de creştere . Este termostabilă (rezistă si la 120 de grade C), solubilă în apă si alcool, cu solubilitate crescută in mediul alcalin.
Vitamina B2 a fost izolată pentru prima oară în anul 1933 si sintetizată de Kareer în 1935.
Absorbţia şi metabolismul. Riboflavina se descompune la nivelul intestinului sub forma liberă, după care ajunge în ficat si rinichi. Nu se depozitează în organism. Eliberarea se face prin fecale şi mai puţin prin urină. Intervine în procesele de oxireducere, în metabolismul glucidelor, lipidelor în funţiile sistemului nervos, a aparatului vizual şi are rol antitoxic (plumb, mercur).
Surse: alimente de origine animală (lapte, ouă, ficat, creier, splina), crustacee şi unele vegetale (spanac, salată verde, roşii etc).
Vitamina B2 poate fi sintetizată de unele bacterii.
B3
Vitamina B3 (PP) cuprinde acidul nicotinic şi amida acidului nicotinic cu proprietăţi aproape identice precum şi o serie de derivaţi ai acidului nicotinic.
Nucleul de baza al vitaminei este nucleul pirimidinic cu 5 atomi de carbon şi un atom de azot. Acidul nicotinic şi amida nicotinica sunt substanţe cristaline, incolore, solubile în apa, alcool, termostabile.
Absorbţia si metabolismul. Sunt absorbite la nivelul intestinului de unde pătrund în sânge. Se elimină prin urină, fecale, tranpiraţie.
Vitamina B3 previne şi vindeca pelagra, caracterizată prin tabloul simptotic a celor “trei D” (demenţa, diaree, dermatita). Ele participă de asemenea la procesele de oxireducere, la metabolismul glucidelor, proteinelor, a produşilor pigmentari si influentează sistemul nervos şi activitatea unor glande cu secreţie interna. Este binecunoscuta şi a acţiunea vasodilatatoare a vitaminei B3.
Surse: alimente vegetale mai ales în coaja boabelor de cereale, în drojdia de bere, alimente de origine animală (carne, rinichi, ficat)
Antivitamina B3 (acetilpirimidina) substanţă cu structura apropiată de aceea a vitaminei B3 dar cu acţiune antogonistă.



B4
Vitamina B4 (adenina) are funcţii si indicaţii terapeutice, mai puţin cunoscute. Ea alături de alte vitamine B, intervine în funcţiile sistemului nervos cât si cele ale sistemului hematopoietic.
Carenţa vitaminei B4 modifică echilibrul leucocitar, prin producerea leucopeniei şi granulopeniei.
Administrarea sulfamidelor şi a antibioticelor creşte consumul de vitamină B4. Ea are un rol important în metabolismul glucidelor, lipidelor, a clorurii de sodiu, în funcţiile suprarenalelorsi a proceselor creşterii.
Surse: alimente din regnul animal si vegetal. Cea mai importantă sursă este drojdia de bere.
Sintetizarea vitaminei B4 de catre flora bacteriană intestinală este redusă la om.
Absorbţia vitaminei B4 se realizeaza la nivelul intestinului subţire. În sânge, concentraţia cea mai mare de vitamina B4, este în hematii.
Eliminarea vitaminei se face prin urina, fecale, transpiraţie.

B6
Vitamina B6 cuprinde piridoxina, piridoxalul şi piridoxamina. În mediu alcalin şi acid sunt sensibile la lumină.
Regnul vegetal oferă o importantă sursă de vitamină B6.
Sursele de obţinere a vitaminei B6 coincid cu cele ale celorlalte vitamine din aceasta grupă.
Absorbţia vitaminei B6 se realizează la nivelul intestinului sub forma liberă şi mai bine combinate cu proteine. În organismul animal predomina piridoxamina. Vitamina B6 intervine în metabolismul substanţelor organice şi intră în compoziţia unui mare număr de enzime cu funcţie de oxidoreducere. Participă la biosinteza sfingozimei cu rol în metabolismul lipidelor.
Eliminarea vitamine B6 se face în cea mai mare măsură pe cale renală şi scade cu vârsta.
B12
Vitamina B12 este compusă din substanţe cristalizate, de culoare roşie, solubile în apă şi alcool, stabile în aer şi în mediu acid. Sunt semirele la acţiunea oxidanţilor, bazelor şi acizilor puternici. Rezistă la 120 de grade C, timp de 20 minute.
Vitamina B12 se găseşte mai puţin în regnul vegetal şi mai mult în alimentele de origine animală (ficat, splină, creier, muşchi). Principala sursă de vitamină B12 este sinteza microbiană.
Biogeneza vitaminei B12 are loc sub acţiunea a numeroase bacterii din sol şi a bacteriilor intestinale, mai ales din colon.
Absorbţia şi metabolismul. Absorbţia vitaminei B12 se realizează la nivelu mucoasei intestinale, în prezenţa unui factot intrisec produs de mucoasa gastrică şi cu care alcătuiesc factorul antipernicios depozitat în ficat.
Vitamina B12 absorbită şi reţinută la nivelul intestinului pierd proprietatea de a difuza, reconstituind prima fază a absorbţiei intestinale. Factorul intrisec are rol de protecţie în absorbţia intestinală prin formarea unor compuşi de inactivare a vitaminelor B12. Factorul intrisec activ fixează până la 264 de micrograme vitamină B12\mg.
Vitamina are rol în hematopoieză şi mai ales în eritropoieză. Cea mai importantă acţiune a acestei vitamine este anemia pernicioasă de tip Biernner, unde intervin modificări ale trombocitelor sau chiar leziuni degenerative nervoase.
B13
Vitamina B13 are structura chimică asemănătoare acidului azotic, constituie un principiu component al complexului B, cu rol în stimularea creşterii puilor, porcilor.
B14
Vitamina B14 este extrasă din urina umană, are rol în hematopoieză.
B15
Vitamina B15 (acidul panganic) se găseşte în alimente de origine animală.
Intervine în procesele enzimatice şi, în cantitate de 2 mg\zi acoperă nevoile organismului.
B17
Nu, nu este vorba de binecunoscutul bombardier american! Este vorba despre o vitaminã, mai puþin cunoscutã, dar foarte “controversatã” în lumea medicalã. Dupã ani de cercetãri, biochimistul dr. Ernest Krebs a izolat, în 1950, o nouã vitaminã pe care a denumit-o B17 – cunoscutã ºi sub numele de amigdalinã (sau laetrile).
Se face din ce în ce mai auzitã opinia conform cãreia cancerul ar fi o boalã cauzatã de o deficienþã nutriþionalã. Nu ar fi vorba despre o bacterie, un virus sau o toxinã misterioasã, ci pur ºi simplu despre absenþa unei substanþe pe care omul modern a eliminat-o din dieta sa: vitamina B17.

Sâmburii de caise – pe care îi mâncam cu mare plãcere când eram copii – sunt cea mai bogatã sursã naturalã de vitamina B17. În general, seminþele fructelor (mai puþin citricele) conþin aceastã substanþã, care le conferã un gust amãrui, specific. Conform studiilor dr. Krebs, consumul zilnic a 7-10 sâmburi de caise previne apariþia cancerului

VITAMINA C

Este acidul ascorbic, sau vitamina anti-scorbutica. Are o importanta capitala pentru organism, intervenind in procesele de oxido-reducere. Are rol anti-infectios, tonifiant, participa la detoxifierea organismului si la folosirea rezervelor de fier, protejeaza vitaminele A si E, economiseste vitaminele din complexul B.
Vitamina este sensibila la temperaturi ridicate, la actiunea oxigenului si a luminii.
Vitamina C catalizeaza formarea si mentinerea colagenului (component de baza al substantei fundamentale intercelulare). In lipsa vitaminei C, substanta colagenica dintre celulele endoteliului capilarelor se degradeaza si apar hemoragii la nivelul gingiilor, muschilor, tegumentelor, etc.
Ca urmare a pierderilor de sange si a diminuarii absorbtiei fierului apare anemia intalnita in scorbut.
Gingiile sangereaza usor, spontan sau la traumatisme minime, dintii devin mobili si cad. Mineralizarea scheletului este alterata, fracturile se vindeca mai greu, cicatrizarea plagilor se face mai greu sau defectuos. Scade capacitatea de aparare a organismului fata de infectii, putand apare mai des, de exemplu, gripa sau tuberculoza pulmonara.
Vitamina C mareste rezistenta organismului fata de efectul toxic al unor medicamente sau substante chimice din mediul ambiant (plumb, mercur, benzen, etc.).
Efortul muscular, frigul si febra maresc consumul si necesarul de vitamina C. S-a demonstrat ca 10 miligrame zilnic reprezinta aportul necesar pentru prevenirea scorbutului. Ratia zilnica este estimata insa, pentru un adult normal, la cca. 30 miligrame. Fiind hidrosolubila si usor oxidabila, vitamina C se poate pierde usor in timpul pastrarii si prepararii alimentelor.
Produsele animale, cerealele, produsele zaharoase sunt lipsite de vitamina C. Singura sursa naturala este constituita de legumele si fructele proaspete. In Zonele cu clima temperata sau rece, unde productia de fructe este sezoniera, exista riscul aparitiei hipovitaminozelor in perioada de iarna-primavara, cand se recomanda un aport medicamentos de vitamina C.
Exemple de vegetale (100 grame) ce contin vitamina C (miligrame):
- patrunjelul 200
- napul 140
- ardeiul 120
- varza 120
- mararul 100
- lamaia 065
- portocala 060
- conopida 060
- spanacul 050

VITAMINA D

Vitamina D se prezinta sub forma mai multor substante liposolubile (solubile in grasimi), care au efecte de prevenire si combatere a rahitismului (la copii) si a osteomalaciei (la adulti). Cele mai importante sunt vitaminele D2 si D3.
Vitamina D2 (ergocalciferolul) se obtine prin iradiere cu ultraviolete a unei provitamine continuta in anumite vegetale (ciuperci, drojdii, etc.)
Vitamina D3 (colecalciferolul) se formeaza prin iradierea cu ultraviolete a unui component al sebumului, secretat de piele.
Dupa absorbtia intestinala, respectiv prin sinteza cutanata, vitamina patrunde in sange si se depoziteaza preponderent in ficat, unde o parte se transforma in produsi mai activi (o a doua activare avand loc la nivelul rinichilor).
Datorita acestui comportament (mod de sinteza, activare, mecanism de actiune), vitamina D este asemanatoare hormonilor; printr-o comparatie la distanta, pielea, ficatul si rinichiul pot fi asemanate cu glandele endocrine.
Vitamina D intervine in absorbtia calciului si in fixarea lui pe matricea osoasa. In carenta de vitamina D, scade asimilarea si utilzarea calciului, oasele se pot deforma usor sub influenta factorilor mecanici (greutatea proprie, tractiuni, mici traumatisme), apar semnele tipice ale rahitismului: modificarea conformatiei oaselor cu demineralizare,transpiratii, lipsa sau micsorarea fortei musculare, tulburari digestive si tulburari de crestere. Copiii sunt obositi, prezinta un abdomen voluminos,au o rezistenta scazuta la infectii si fac forme grave de boala (pneumonii, enterocolite,etc.). De fapt, prin aceste complicatii infectioase este rahitismul mai periculos (decat prin sine insusi).
Hipervitaminoza D (realizata mai ales medicamentos - atentie, ca vitamina liposolubila se acumuleaza in organism in cazul aportului excesiv, pe mari intervale de timp) se traduce prin manifestari variate, de tipul tulburarilor digestive (constipatie, greata, varsaturi), pierderea poftei de mancare, oboseala fizica si intelectuala, deshidratare, tulburari nervoase si de comportament.
Deoarece principala sursa de vitamina D este sinteza cutanata, sub actiunea razelor solare, nu este bine definita ratia zilnica pentru om. Parerile specialistilor difera, unii considerand ca pentru un adult normal care isi desfasoara macar o parte din activitate in aer liber, nu este necesar aportul alimentar, fiind suficiente cantitatile de vitamina D formate la nivelul portiunilor de piele expuse luminii. Altii considera ca un aport de securitate de cca. 250 - 400 u.i. zilnic este relativ important, si este absolut necesar copiilor mici si femeilor in perioada maternitatii. Necesarul zilnic de vitaminã D pentru adulti este de 100 - 150 UI, iar la copii de 120 - 200 UI. Se recomandã ca în cazul unor fracturi sau aparitiei unor tulburãri metabolice ale calciului si fosforului, sã se mãreascã doza zilnicã la 500 - 700 UI.
Vitamina D se gaseste in special in produsele de origine animala, oua, peste, produse lactate grase:lapte integral, unt, smantana, frisca, branzeturi grase. Ficatul si margarina vitaminizata reprezinta alte surse de vitamina D. Excesul de vitamine D duce la demineralizarea oaselor.

VITAMINA E

Numita si tocoferol, este esential implicata in mentinerea structurii si functionalitatii organelor genitale, avand si titlul de "vitamina fertilitatii". Cercetari ulterioare au dovedit faptul ca vitamina E asigura si troficitatea sistemului muscular, a altor organe si tesuturi, lipsa sau carenta ei determinand nu numai sterilitatea, dar si tulburari cardio-vasculare, in fiziologia neuro-musculara sau in metabolismul lipidic.
Nevoile organismului se situeaza intre 10 si 20 miligrame zilnic,cele mai bune surse fiind uleiurule extrase din seminte (soia, germeni de porumb, floarea-soarelui), mazarea, fasolea si painea intermediara si neagra (mult mai sanatoasa decat cea alba, rafinata).
In articolul urmator va vom oferi informatii despre vitaminele hidrosolubile ( complexul B si vitamina C).

VITAMINA K

Desi ne intereseaza mai putin structura chimica, mentionam ca se cunosc trei vitamine K:
Vitamina K1, fitochinona, este sintetizata de frunzele verzi si prezenta in vegetalele verzi.
Vitamina K2, farnochinona, este sintetizata de catre microorganismele de putrefactie.
Vitamina K3, menadiona, este un produs de sinteza cu proprietatea ca este hidrosolubil (spre deosebire de celelalte).
Carenta de vitamina K se realizeaza fie prin aport alimentar redus, fie prin reducerea florei microbiene normale intestinale ca urmare a unor tratamente cu doze mari sau / si pe timp indelungat cu antibiotice, cunoscut fiind faptul ca principala sursa de vitamina este sinteza microbiana intestinala.
Hipovitaminoza K favorizeaza hemoragiile spontane sau dupa traumatisme minore, fiind perturbata coagularea sangelui.
Nu se cunoaste exact ratia zilnica necesara prin aport alimentar, fiind descrisa doza de 2 miligrame zilnic, la adult.
Principalele surse de vitamina K sunt legumele verzi, ficatul si, nu in ultimul rand, galbenusul de ou. Nu ocoliti, asadar, spanacul, salata, loboda, urzicile, mararul, leusteanul, ceapa verde, etc.

VITAMINA P

Se mai numeste citrina si actioneaza sinergic cu vitamina C, avand partial si rol de "economisire" a acesteia. O parte din simptomatologia scorbutului este datorata carentei de vitamina P, acesta fiind mai usor de tratat cu suc de lamaie decat cu vitamina C sintetica.
Sursele naturale de vitamina P sunt fructele si legumele (lamaile, portocalele, strugurii, mandarinele, etc.).

Celulita

Celulita este un termen care se refera la grasimea cu aspect neplacut de sub piele si la excesul de fluide din tesuturi, fapt care cauzeaza denivelari ale epidermei. Celulita este o dereglare a schimbului de substante, prin acumularea sub piele a grasimilor si a reziduurilor toxice.

Cand apare celulita?

In 12% din cazuri celulita apare in perioada de pubertate, 25% - in consumul de anticonceptionale, 20% - in timpul si dupa sarcina si 25% din cazuri in perioada de menopauza. Astfel, se poate afirma ca celulita apare frecvent in perioada „exploziilor hormonale”.

De ce apare celulita?

Estrogenii actioneaza asupra vaselor sanguine din tesutul adipos subcutanat. Ca rezultat al dereglarii circulatiei sangelui in vasele mici, se deregleaza aportul de oxigen spre tesutul de grasime. Se formeaza celule moarte si celule muribunde. Se formeaza conglomerate dure de grasime. Ca rezultat se formeaza suprafata caracteristica a pielii cu aspect de movilite.

Ce contribuie la aparitia celulitei?

1 Factori genetici.
2 Modul gresit de alimentatie (o cantitate considerabila de grasimi animale, excesul de glucide, conservanti si aditivi alimentari, consumul insuficient de legume, fructe proaspete si a suplimentelor de vitamine).
3 Sedentarismul.
4 Dereglari hormonale (disfunctii ale ovarelor, suprarenalelor).
5 Stresul (provoaca o hipersecretie de hormoni, care contrubuie la depunerea grasimii pe burta si coapse).
6 Cafeaua si alcoolul.
7 Dereglari de circulatie a sangelui.

Cum arata celulita?

Celulita este un dusman mizerabil al frumusetii, armoniei si al starii de spirit. Daca nu se iau masuri din timp, corpul se deformeaza in mod ireversibil. Sunt 4 stadii de formare a celulitei:

STADIUL 1

Stadiul I: La inceput scade nesemnificativ tonusul pielii si tesutul subcutanat devine mai putin compact. Suprafata pielii este aparent neteda. Insa, daca este stransa in pliu pielea de pe coapse, se observa aspectul de portocala.

STADIUL 2

Stadiul II: Aspectul de coaja de portocala este evident si fara a strange pielea, mai ales in pozitia culcat. Apar gropite. Tonusul pielii scade continuu, pielea parca se ofileste. Adipocitele (celulele grase) se maresc in volum, dereglandu-se spatiul intre celule. Sangele circula mai greu spre piele. Apare un edem usor. Acest aspect inestetic exclude din garderoba pantalonii scurti, fustele scurte.

STADIUL 3

Stadiul III: In acest stadiu multe femei isi urasc corpul. O arie tot mai extinsa de piele capata un aspect respingator - cu o multitudine de noduli subcutanati, umflaturi si gropite. Fiecare adipocit (celula grasa) se poate mari in volum de pana la 50 de ori mai mare decat marimea sa initiala, inrautatind circulatia sangelui si a limfei. In acest stadiu celulita provoaca si probleme de sensibilitate a pielii. Daca nu se iau masuri, se pot dezvolta schimbari ireversibile.

STADIUL 4

Stadiul IV (celulita grava) In final, pielea capata un aspect de movilite si desfigureaza corpul. Coapsele si picioarele incep sa semene cu un aluat dospit, care a fost gaurit intens cu degetul. Celulita in acest stadiu este o boala cu dereglari severe de circulatie, cu umflaturi masive, dilatarea venelor. Pielea devine dureroasa la atingere.

Cum sa inlaturi celulita?

Multi oameni incearca sa scape de ea cu orice pret. Problema o constituie faptul, ca nu intotdeauna dietele riguroase, masajul si exercitiul fizic sunt o solutie in acest caz. Este necesara inlaturarea factorilor, care contribuie la dezvoltarea celulitei. Celulita nu este doar o problema estetica. Celulita este un avertisment: trebuie sa imbunatatesti modul de viata, alimentatie, sa te hranesti echilibrat si sa faci mai multa miscare.

Aparitia celulitei demonstreaza o disfunctie a schimbului de substante in corp. Este semnul exterior al unor dereglarilor metabolice. Pentru indepartarea celulitei este necesara o actiune complexa asupra organismului. Trebuie sa se imbunatateasca circulatia sanguina in tesuturile adipoase, sa se activeze schimbul de substante, sa se elimine reziduurile, sa se accelereze eliminarea celulelor grase si sa se intareasca

Incepe din interior.

Nu uita sa bei cel putin 1,5 litri de apa curata potabila pe zi. Trebuie sa reduci consumul de cafea, alcool si mai ales bauturile acidulate. Nicotina inrautateste circulatia sanguina si, respectiv, schimbul de substante la nivel celular, ceea ce creeaza un fond favorabil pentru dezvoltarea celulitei. Trebuie sa inlaturi mediul stresant, sau daca nu este posibil, trebuie sa consumi suplimenti de nutritie pentru o alimentatie echilibrata. Asigura-ti un aport de proteine din peste, nuci, alune neprajite, seminte, fasole, linte.

Nu este corect sa renunti definitiv la grasimi. Unele tipuri de grasimi sunt benefice. De exemplu uleiurile vegetale neprajite ajuta la mentinerea elasticitatii pielii, iar acizii grasi din untura de peste ajuta la descompunerea grasimilor „rele”. Grasimea animala reprezinta grasimi saturate si este grasime „rea”, contribuind la formarea celulitei si cresterea colesterolemiei. Evita sa maninci carne grasa de porc. Inlatura pielita si grasimea de pe carnea de pui. Nu consuma mezeluri, pateu. Consuma cat mai multe fructe si legume proaspete. Scade consumul de glucide rafinate, mai ales zahar.

Programul de nutritie celulara Herbalife te va ajuta sa-ti asiguri o nutritie echilibrata bogata in proteine vegetale, uleiuri esentiale, plante, fibre, vitamine, minerale, microelemente si saraca in grasimi saturate si calori. Este necesara folosirea cremelor speciale anticelulitice, care imbunatatesc circulatia sangelui.

Rezultat

”Sunt Luminita, am 43 ani. Am avut tot timpul un corp de invidiat. La 160 cm cantaream 51-52 kg. Pana la 40 de ani am practicat tenisul, alergam dimineata, gaseam timp pentru gimnastica.

Dupa 40 de ani am simtit, ca nu mai am acelasi chef sa fac miscare. Nu mai merg la tenis, nu mai am timp sa fac gimnastica si nici nu mai am unde sa alerg. Starea mea de sanatate a inceput sa se inrautateasca. Am inceput sa racesc frecvent, ma dureau articulatiile, aveam stari de somnolenta, nervozitate, dureri de cap. Am inceput sa ma simt ca de 50 de ani, cu toate ca sotul imi spunea ca arat bine.

Cand am revenit din vacanta de la mare, m-am uitat la pozele mele in costum de baie si mi-am dat seama, ca aspectul meu exterior lasa de dorit. Chiar daca nu am luat in greutate doar 2 kilograme, in locul muschilor s-a format grasime, iar pe coapse si burta s-a dezvoltat celulita. Incheiam cu greu fermoarul de la pantaloni si fuste. Si spre culmea necazului meu, am vazut o emisiune in care un medic a explicat, ca celulita reprezinta o dereglare metabolica. Am vazut in ce hal puteam sa ajung, daca nu luam urgent masuri.

Ce aveam de facut? Stiam ca trebuie sa ma apuc de sport, insa nu mai aveam puteri, aveam probleme de sanatate si eram foarte ocupata la serviciu. Mi-am dorit un program anticelulitic eficient, simplu de urmat, care sa-mi permita sa-mi continui activitatea la serviciu, si sa reusesc sa am grija de familie. Asa ca am decis sa incerc sistemul de nutritie celulara si cremele anticelulitice Herbalife. Care au fost rezultatele? Dupa doar trei luni de program am inceput sa ma simt ca la 35 de ani, a disparut raceala (ce placut e sa nu-ti mai fie frica de ploaie si curent), sunt mai energica, nu mai sunt isterica, am mai multa pofta de viata, nu ma mai dor articulatiile, nu ma mai doare capul. Mi-am luat cateva casete noi cu muzica dinamica si dansez in timp ce fac treaba prin casa. Am slabit 3 kg in 3 saptamini. Am slabit la coapse cate 4 cm! Celulita aproape ca a disparut. Pielea mea a intinerit.

Poliglotii- si eu ma numar printre ei...

Cand auzi cuvantul poliglot, aproape automat te gandesti la un geniu bine educat care stie vorbi 6 sau 7 limbi straine. Din pacate, aceasta idee ca a fi poliglot e ceva de neatins e mult prea comuna in zilele noastre. Tehnic vorbind, poti sa te consideri poliglot daca stii vorbi fluent cel putin 3 limbi sau mai multe. Si 3 limbi nu sunt chiar asa greu de invatat, avand in vedere ca una o vei invata ca limba ta de baza iar celelalte 2 pot fi invatate in cativa ani. Totusi, ca sa fii un poliglot adevarat vei vrea sa stii mai mult de doua limbi straine iar articolul urmator va va da cateva indicii despre cum poti sa faci asta.E foarte usor sa stapanesti o clasa de limbi straine daca acestea se aseamana. Odata ce ai invatat o limba la perfectie dintr-o anumita familie, celelalte vor fi (aproape) floare la ureche. De exemplu, daca studiezi rusa, iti va fii mult mai usor sa studiezi ulterior alte limbi Slavice, precum Ucrainiana. Ucrainiana va fi mai apropiata de rusa decat alte limbi slavice precum bulgara, sarba, poloneza sau croata, care la randul lor pot fi invatate folosindu-va de experienta anterioara cu rusa, dar fiind mai diferite de aceasta limba decat ucrainiana, va va fi si mai greu sa le invatati.

Aceasta metoda nu se aplica doar limbilor slavice insa. Limbile latine au foarte multe elemente in comun si sa devii un poliglot specializat in latina e chiar destul de usor. Limbile latine pot fi foarte usor puse pe perechi si invatate asa. De exemplul, romana e foarte asemanatoare cu italiana, deci pentru noi italiana e cea mai usoara limba straina din multe puncte de vedere. La fel este si cu spaniola si portugheza, doua limbi “surori” care pot fi invatate simultan.
O alta metoda prin care poti deveni un poliglot adevarat, fara sa te bazezi pe tehnica limbilor surori, este sa studiezi cateva reguli generale care stau la baza unui grup mare de limbi. De exemplu, majoritatea limbilor europene si americane au aproximativ aceleasi reguli gramaticale si de structura si la fel se poate zice despre limbile asiatice, care seamana intre ele destul de mult. Combinand aceasta tehnica cu cea pe care am discutat-o mai sus, poti intr-adevar deveni un poliglot adevarat, fara foarte mult effort!
Eu de exemplu am invatat in afara de limba mea materna ,romana, am invatat din scoala franceza si germana, apoi recunosc ca am urmarit cativa ani telenovele si uite asa am invatat limbile latine, stiu sa fac diferente intre mexicana,spaniola,argentiniana ,portugheza,venezueleana...acum deja am inceput cu turca...Stiu ca nu e un necesar in viata dar pentru mine e un hobby,in plus, lucrez de 2 ani la o firma italiana si vorbesc impecabil , asa imi spun cei din tara cizma.Nu mai pomenesc de engleza , pe care am invatat-o uitandu-ma la filme,ascultand muzica...mi se pare ceva foarte ciudat sa mergi intr-o tara si sa intalnesti o gramada de oameni care nu vorbesc engleza ,cum am patit in Grecia... :D

Cleopatra (greacă: Κλεοπάτρα), născută în anul 69 î.Hr. a devenit Cleopatra a VII-a a Egiptului, la moartea tatălui său, Ptolemeu al XII-lea, în anul 51 î.Hr.. Ea intenţionase revigorarea tradiţiilor Egiptului de odinioară, căutând sprijinul lui Iulius Cezar şi Marc Antoniu. Moartea ei legendară şi felul cum cucerise inimile celor doi generali, ambiţiile ei privind gloria Egiptului elenistic şi opoziţia faţă de Imperiul Roman, o consacrară drept una din cele mai celebre femei din istorie.Cleopatra s-a născut în ianuarie, anul 69 î.Hr.. Fiică a regelui Ptolemeu al XII-lea, Cleopatra avea mai mulţi fraţi (printre care sunt urmaşii la tron Ptolemeu al XIII-lea şi Ptolemeu al XIV-lea, precum şi Arsinoe). După ce Ptolemeu al XII-lea moare ucis (dealtfel toţi cei din neamul Cleopatrei au murit asasinaţi, adeseori prin otrăvire), Cleopatra urcă pe tron. În acelaşi timp, fratele ei a devenit regele Ptolemeu al XIII-lea, domnind alături de ea în Egipt sub titlul oficial de soţ al Cleopatrei. Cleopatra şi Ptolemeu au fost membri ai dinastiei macedonene care a guvernat Egiptul de la moartea lui Alexandru cel Mare (în 323 î.Hr.). Deşi Cleopatra nu avea sânge egiptean, ea a fost singura din casa ei care a învăţat limba egipteană. Pentru a-şi spori influenţa asupra poporului egiptean, a fost proclamată fiica lui Ra, zeul soarelui la egipteni. La scurt timp, Cleopatra a avut neînţelegeri atât cu fratele cât şi cu sora sa, Arsinoe, care au dus în anul 48 î.Hr. la un război civil. Cleopatra a fost considerată dintotdeauna drept cea mai frumoasă femeie din lume. "Dacă nasul Cleopatrei ar fi fost mai scurt, faţa lumii ar fi fost alta", spunea Blaise Pascal despre regina Egiptului. Pascal credea că femeile cu nasul lung sunt mai atrăgătoare şi că poate acest amănunt i-ar fi atras pe Cezar şi pe Marc Antoniu[necesită citare]. În realitate, nu se ştie cum arăta nasul Cleopatrei. În culegerea "Samhita", Sushruta descrie peste 180 de instrumente chirurgicale, folosite în timpul operaţiilor estetice, care erau posibile la acea vreme. Deşi aceste transformări chirurgicale erau "la modă", Cleopatra nu a apelat la ele. Există şi unele încercări de a demonta mitul frumuseţii Cleopatrei. După reprezentările pe o monedă descoperită recent, regina avea o frunte îngustă, părul cârlionţat, nasul proeminent şi buzele subţiri[1]. Principalul ei mijloc de seducţie nu consta într-o frumuseţe neobişnuită, aşa cum îi este ea atribuită mai târziu, de Geoffrey Chaucer şi Shakespeare, ci în inteligenţa şi glasul ei plăcut[2]. În limba greacă, "Cleopatra" semnifică "gloria tatălui", însă numele se pare că nu a fost bine ales deoarece "preferata tatălui" în familia reginei era Arsinoe, sora cea mică. Cleopatra nu purta bijuterii. Vorbea şapte limbi, beneficiind corespunzător originii de o educaţie aleasă. Ca regină a dat dovadă de duritate. Opinia publică romană o stigmatizase pe Cleopatra drept metresa lui Cezar şi Marc Antoniu, considerând-o drept o duşmană a Romei.La vremea aceea, Roma, cea mai mare dintre puterile vestice, era de asemenea zguduită de un război civil. Chiar în momentul în care Cleopatra se pregătea să-şi atace fratele cu o imensă armată formată din arabi, războiul civil roman a ajuns şi în Egipt. Cneus Pompeius Magnus, înfrânt de Iulius Cezar în Grecia, a fugit în Egipt căutând adăpost, însă a fost în 47 î.Hr. ucis de agenţii lui Ptolemeu al XIII-lea. Iulius Cezar a ajuns la scurt timp în Alexandria şi, după ce a descoperit moartea duşmanului său, a decis să restabilească ordinea in Egipt. Începând cu secolul precedent, Roma exercitase un control din ce în ce mai mare asupra bogatului regat egiptean, astfel încât Cleopatra a căutat să-şi atingă scopurile politice intrând în graţiile lui Iulius Cezar. Ea s-a dus la palatul regal din Alexandria şi se spune că i-a fost dusă lui Iulius Cezar înfăşurată într-un covor, care i-a fost oferit cadou. Cleopatra, o femeie nu prea frumoasă dar totuşi seducătoare, a atras atenţia puternicului lider roman, acesta fiind de acord să participe la războiul civil egiptean de partea ei. Cleopatra ieşi învingătoare din acest conflict şi rămase la domnie alături de un alt frate de-al sau, Ptolemeu al XIV-lea. Arsinoe, care fusese aliata lui Ptolemeu al XIII-lea în luptă, a fost luată la Roma de Iulius Cezar, apoi dusă într-un templu, unde trăi până în anul 41 î.Hr., când avea să fie executată din ordinul lui Marc Antoniu.

În iunie 47 î.Hr. Cleopatra a avut un fiu, despre care a pretins că este al lui Iulius Cezar şi pe care l-a botezat "Cezarion" ("micul Cezar"). La întoarcerea lui triumfală la Roma, Iulius Cezar a fost întâmpinat de Cleopatra şi Cezarion. Sub auspiciile negocierii unui tratat cu Roma, Cleopatra a locuit într-o vilă deţinută de Iulius Cezar, situată în afara capitalei. După ce Iulius Cezar a fost asasinat în martie 44 î.Hr., Cleopatra s-a întors în Egipt. La scurt timp după întoarcerea Cleopatrei, Ptolemeu al XIV-lea a murit, probabil otravit de sora sa. Regina şi-a adus fiul la domnie alături de ea, sub numele de Ptolemeu Cezarion al Egiptului (Ptolemeu al XV-lea Caesar).Odată cu asasinarea lui Iulius Cezar, Roma a căzut din nou pradă războiului civil, oprit temporar în 43 î.Hr. odată cu formarea celui de-al doilea triumvirat, constituit din Octavian, fiul adoptiv al lui Caesar şi moştenitorul ales de acesta, Marc Antoniu, un general puternic şi Lepidus, un om de stat roman. Marc Antoniu a preluat administraţia provinciilor estice din Imperiul Roman, chemând-o pe Cleopatra la Tarsus, în Asia Mică, pentru a răspunde acuzaţiilor potrivit cărora ar fi susţinut duşmanii lui Marc Antoniu.

Cleopatra voia să şi-l facă pe Marc Antoniu aliat, aşa cum îi fusese înainte Cezar. De aceea în 41 î.Hr. a ajuns la Tarsus într-o magnifică barjă, costumată în Venus, zeiţa iubirii la romani. Reuşind să îl seducă pe Marc Antoniu, se întoarse împreună cu el la Alexandria, unde petrecură iarna împreună. În 40 î.Hr., Marc Antoniu s-a întors la Roma şi s-a căsătorit cu sora lui Octavian (Octavia), într-o încercare de a-şi repara alianţa cu fratele acesteia. Totuşi, triumviratul a continuat să se deterioreze. În anul 37 î.Hr., Marc Antoniu s-a despărţit de Octavia şi a călătorit spre est, făcând aranjamente astfel încât Cleopatra să i se poată alătura în Siria. În perioada în care au fost despărţiţi, Cleopatra i-a dăruit 2 gemeni, un băiat şi o fată. Potrivit propagandiştilor lui Octavian, cei 2 amanţi erau căsătoriţi la vremea respectivă, fapt ce încălca legea romană care interzicea romanilor să se căsătorească cu străini.După alţi câţiva ani de tensiune şi atacuri propagandistice, Octavian i-a declarat război Cleopatrei şi în consecinţă lui Marc Antoniu, în 31 î.Hr. Duşmanii lui Octavian s-au adunat de partea lui Marc Antoniu, însă excelenţii comandanţi militari ai lui Octavian au repurtat succese imediate în faţa forţelor lui Marc Antoniu. La 3 septembrie 31 î.Hr. flotele celor doi s-au confruntat la Actium, în Grecia. După lupte grele, Cleopatra şi-a încălcat angajamentul asumat faţă de Marc Antoniu şi a plecat spre Egipt cu 60 dintre navele ei. Marc Antoniu a reuşit să pătrundă printre navele inamice şi a urmat-o. Flota rămasă s-a predat lui Octavian. O săptămână mai târziu, forţele terestre ale lui Marc Antoniu au capitulat.

După această bătălie, Cleopatra s-a refugiat într-un mausoleu. Marc Antoniu, fiind informat că regina Cleopatra a murit, s-a înjunghiat cu sabia. Înainte de a muri, la el a venit un alt mesager, care l-a informat că Cleopatra era încă în viaţă. Marc Antoniu a cerut să fie transportat la locul de refugiu al Cleopatrei, a implorat-o pe aceasta să facă pace cu Octavian, apoi a murit în braţele iubitei sale. După sosirea triumfală a romanilor, Cleopatra a încercat să-l seducă pe Octavian, însă acesta a rezistat farmecelor ei.După moartea lui Marc Antoniu, Alexandria fusese cucerită de romani, care înconjuraseră mausoleul Cleopatrei. După ce aflase că va fi trimisă în lanţuri la Roma, ca trofeu al lui Octavian, Cleopatra se pregăti pentru o moarte demnă de o regină, luând mese fastuoase şi îmbrăcând cele mai bune haine ale ei. Lui Octavian îi trimise un testament conform căruia dorea să fie înmormântată alături de iubitul ei, Marc Antoniu, şi îl lăsa la conducerea Egiptului pe fiul ei Cezarion, drept Ptolemeu al XV-lea. Neacceptând să ajungă sub dominaţia lui Octavian, Cleopatra s-a sinucis la 12 august 30 î.Hr., probabil prin muşcături de vipere. Trupul Cleopatrei a fost îngropat alături de Marc Antoniu, pe ţărmul Marii Mediterane, cu toată pompa. Apoi, Octavian l-a executat pe fiul Cleopatrei (Cezarion), aflându-se în drum spre India. A anexat Egiptul Imperiului Roman şi a folosit avutul Cleopatrei pentru a-şi plăti veteranii.Potrivit istoricilor, în timp ce se afla în mausoleu, Cleopatra le ceruse sclavilor să aducă un coş cu un şarpe (sau cu 2 şerpi). Ea ar fi luat şarpele şi l-ar fi pus la sân, unde ar fi primit muşcătura ucigătoare. Se spune că agonia reginei ar fi durat 3 ore. Unii cercetători identifică şarpele cu o viperă egipteană, alţii cu o cobră, simbolul coroanei faraonilor. Şarpele ar fi muşcat-o în dreptul inimii, ceea ce ar fi provocat moartea rapidă. Se mai spune că ea murise alături de 2 sclave. Alţi cercetători cred că sinuciderea prin otravă de şarpe ar fi fost demnă de o regină, dar au dubii în privinţa acestei metode dată fiind durata scurtă de agonie, susţinută de documente. Mulţi spun că Cleopatra ar fi fost ucisă cu o lovitură de sabie dată pe ascuns chiar de Octavian, care voia să se descotorosească de ea. El ar fi şi autorul teoriei sinuciderii.

COMPLEXELE IDEOAFECTIVE

Eul personal nu se prezintă niciodată direct. Imaginea fiecărei persoane are o configuraţie specifică, unică, complet diferită de cea a celorlalte persoane. C.G.Jung a introdus, în acest sens, conceptul de mască a persoanei, idee pe care o regăsim pentru prima dată la tragicii greci în relaţie cu trăsăturile specifice de caracter ale personajelor dramatice. În sensul acesta, masca (Enăchescu, 2002)este asociată cu un rol, asociere care exprimă de fapt forma şi semnificaţia individului.

Conduita nu trebuie considerată numai în sensul manifestărilor pur exterioare şi materiale, adică formale ale comportamentelor şi actelor persoanei respective. Ea reprezintă un ansamblu de reacţii fiziologice, mentale, verbale, emoţionale şi motorii prin intermediul cărora un subiect intră în relaţie cu semenii săi, căutând să rezolve tensiunile care îl motivează, realizându-şi în acest fel propriile posibilităţi, propriile potenţialităţi. Această exteriorizare are caracter pozitiv şi semnifică afirmarea de sine, autorealizarea, satisfacerea pulsională inconştientă, dar şi afirmarea propriului Eu.

Ceea ce vedem la o persoană în viaţa sa cotidiană nu sunt altceva decât elemente ale manifestărilor rezultate din experienţele anterioare de viaţă ale acesteia. Aspectele fragmentare sunt cele asupra cărora trebuie să se concentreze psihologul în înţelegerea subiectului, pentru că ele exprimă modul de a se comporta al acestuia, aspiraţii, interese, acţiuni, gusturi, alegerea partenerului, capacitatea de comunicare, adaptarea la realitatea situaţiilor de viaţă etc. Aspectele la care facem referire ţin de psiho-biografia individului.

Scopul analizei este ca plecând de la element să se ajungă la reconstrucţia globală a imaginii sau a modelului de viaţă al individului, considerat ca stil personal , în care sunt înscrise elementele de experienţă personală. De aici se poate trage o concluzie privind natura persoanei, a modului de a fi al acesteia, fie că este vorba despre aspecte normale sau patologice. Aceste date sunt de importanţă majoră în înţelegerea şi interpretarea subiectului , precum şi în orice situaţie psihoterapeutică sau de consiliere.

Oricât ar dori o persoană să explice în totalitate comportamentul alteia, este greu să realizeze acest lucru, deoarece sunt implicate nu doar limitele metodologice existente în cazul psihologiei, ci şi obiectivitatea celui care analizează. Comportamentelor trebuie să li se descifreze semnificaţiile actuale în raport cu originea, precum şi consecinţele acestora, pentru că nu există activitate în care să nu intervină inconştientul subiectului, exprimat în cele mai variate forme.

Şi în cazul faptelor banale, curente, ale vieţii există un fond psihologic important care, analizat, reliefează valoarea persoanei şi a relaţiilor sale cu lumea, tendinţele profunde şi dorinţele refulate ale acesteia. Fapte mărunte, stânjenitoare, situaţii penibile, expresii care „ne scapă”, cuvinte, nume sau date pe care „le uităm”,sau situaţii pe care le ratăm, gafele care ne scapă etc. sunt doar câteva dintre numeroasele aspecte cu caracter bizar ale vieţii cotidiene pe care aparent nu le înţelegem şi pe care nu ni le putem explica.

Psihanaliza a arătat că perturbarea activităţii Eului conştient se leagă de o motivaţie parazitară, adesea inconştientă sau sub-conştientă şi deloc uşor de recunoscut de către subiect. În alte cazuri avem de-a face cu situaţii inconştiente şi refuzate de Eu, dar care scapă cenzurii sub-conştientului, apărând în exterior sub

formă bizară. Acest fapt demonstrează că energia psihică latentă, pulsională, cantonată în inconştient are o mare încărcătură, reprezentând adevărate zone de tensiune intrapsihică, tensiuni care trebuie descărcate sau exteriorizate de către individ.

Starea de normalitate psihică trebuie considerată ca fiind un echilibru între factorii represivi şi tendinţele pulsionale. Frustrările individuale sau colective vor duce la reprimarea pulsiunilor, care, acumulate în inconştient, vor genera centre de tensiune din care se vor dezvolta complexe, cel mai frecvent cele de culpabilitate şi inferioritate, raportate la autoritate şi instituţiile sociale care gestionează un model cultural. Am putea raporta aceste frustrări la următoarele situaţii de viaţă care le generează sau le întreţin:

- frustrări repetate;
- lupta pentru existenţă;
- nesiguranţa vieţii;
- alienarea individului;
- slăbirea cenzurii şi creşterea violenţei;
- refugiul în consumul de alcool sau droguri;
- pierderea sensului vieţii, recurgerea la suicid;
- modificarea statutului şi rolurilor individuale;
- schimbările rapide din viaţa socială;
- înlocuirea valorilor tradiţionale prin mode perisabile;
- dificultăţi de comunicare şi relaţionare interpersonală etc.

Toate acestea vor genera stiluri de viaţă fragile, instabile, inconstante, suprasolicitante, la care individul nu mai poate face faţă, nu se mai poate adapta.

Complexele apar ca o achiziţie a individului în sfera inconştientă şi se manifestă în exterior într-o manieră simbolică, semnificaţia lor îmbrăcând aspectul formal, superior ca organizare instinctelor. Orice complex are un caracter individual, aparţine inconştientului personal şi se exprimă în manieră simbolică; prin descifrarea semnificaţiei simbolice a actelor inconştiente, se realizează o veritabilă hermeneutică psihologică.

C.G.Jung (1933) defineşte complexul ca fiind un „element nuclear” purtător al unei semnificaţii; sustras voinţei conştiente, el este inconştient şi incontrolabil. O serie de asociaţii din acest nucleu provin în parte din dispoziţiile personale înnăscute şi în parte din experienţele individuale condiţionate de mediul extern. În primul caz avem de-a face cu o stare potenţială a complexului, pe când în cel de-al doilea cu o stare actuală a complexului.

În sens curent, înţelegem prin complex un sentiment de inferioritate. De fapt, complexul este mai mult decât atât. El reprezintă o stare psihică pe care o trăieşte foarte intens subiectul şi care determină, conştient sau inconştient (cel mai adesea), anumite atitudini din partea acestuia. Din perspectivă psihanalitică, complexul desemnează un conflict afectiv marcant legat de situaţia oedipiană. Complexul poate fi înţeles şi ca un segment de conduită marcat din tendinţe, reprezentări despre propria persoană, segment decuplat de la Eul conştient reflexiv şi fără o semnificaţie unitară prin raportare la existenţa actuală a subiectului.

În funcţie de natura informaţiei primite şi prelucrate, subiectul poate resimţi complexe în unul sau mai multe din planurile: intelectual, social, afectiv, constituţional.

Pe baza unor criterii subiective (stabilite de către subiectul însuşi ) sau receptate din mediul social, individul poate dezvolta stări de tensiune care în final duc la constituirea unui complex ideo-afectiv. În raport cu nivelul dezvoltării intelectuale şi al inteligenţei afective, o persoană poate atinge doar stadiul de sentiment de inferioritate, de culpabilitate, de abandon, de rivalitate etc. sau poate ajunge la nivelul unui complex ideo-afectiv.

De regulă, complexul reprezintă o barieră pusă în calea exercitării plenare a personalităţii. El se integrează în structura personalităţii şi dirijează manifestarea acesteia. Este evident că nu toate persoanele reuşesc să depăşească sentimentele sau complexele şi de aceea ajung sisteme de conduită constant prezente.

În decursul vieţii, cu ocazia unei experienţe pe care subiectul o resimte puternic, el trăieşte o situaţie pe care nu a putut să o depăşească sau a făcut un efort extraordinar pentru aceasta. Situaţia respectivă va deveni factor declanşator pentru un constituirea unui complex. Există, de asemenea, un fel de scenarii pe care individul le joacă şi rejoacă în permanenţă, pentru că ele îi solicită acele tipuri de comportamente influenţate de complexul dezvoltat. În aceste scenarii, individul participă intens şi din punct de vedere afectiv.

Un subiect care are conştiinţa complexului său, încearcă o stare de jenă, o inhibiţie mai ales în anumite situaţii, ceea ce îl împiedică să reacţioneze într-o manieră adaptată, eficientă. Chiar dacă raţional, logic, individul apreciază corect o problemă, el se poate gândi că este capabil să o rezolve, dar este împiedicat de o reacţie apărută fără controlul voluntar al persoanei. Ceea ce simte subiectul sunt senzaţii de jenă, de indispoziţie, de dezgust, dorinţa de a fugi, imposibilitatea de a vorbi etc. Persoana nu are cunoştinţă de complex ca atare, ci doar de simptomele lui, a căror tonalitate afectivă nu poate fi clar definită. Este posibil totuşi ca individul să conştientizeze care situaţii îi provoacă sentimentele respective.

De regulă, spune C.G Jung, complexele apar în urma unor experienţe dureroase ale vieţii subiectului, dar altele pot avea surse diferite. O clasificare interesantă a complexelor o realizează I.Popescu-Sibiu (în Enăchescu, 1998), care distinge următoarele tipuri:
Complexele ideo-afective ale inconştientului:

- complexele obiectului: complexul Oedip/complexul Electra, complexul Cain/complexul Oreste, complexul spectacular (a fi văzut, a ştii tot, a vedea, a ascunde);

- complexele Eului: complexul de inferioritate/ complexul de superioritate, complexul de castrare/complexul Diana, complexul lui Narcis;
Complexele spirituale (ale conştientului sau ale conştiinţei morale).

Cele mai întâlnite complexe sunt (după R. Mucchielli):
1. Complexul de abandon
2. Complexul de rivalitate fraternă
3. Complexul de insecuritate (nesiguranţă)
4. Complexul castrării sau al afirmării de sine în plan sexual
5. Complexul de vinovăţie
6. Complexul de inferioritate

1. Complexul de abandon

Sub acest nume sunt reunite alte complexe: de frustrare afectivă, de excludere, de respingere. Sentimentele direct exprimate ale complexului sunt:
certitudinea de a fi respins, de a fi antipatizat;
sentimentul de a fi marginalizat, de a nu interesa pe nimeni;
impresia lipsei posibilităţii de a fi înconjurat de afecţiune, de a fi iubit, recunoscut etc.

Toate acestea creează o stare depresivă, de gol existenţial.

Forme:

1) Tipul care cerşeşte - Cererea neîntreruptă de dragoste, de afecţiune (oricum, ceilalţi sunt bănuiţi de nesinceritate sau infidelitate). Simte nevoia unei „mame ideale”, indiferent de sex, vârstă.;
2) Tipul insensibil - „Abandonatul” face să înceteze în el orice formă de afectivitate, pentru că aceasta este cea care îi provoacă atâtea tensiuni. El neagă orice emoţie şi orice manifestare de tandreţe. Se ţine departe de afecţiune, se pune la distanţă, se apără astfel, dar în exterior se prezintă ca un observator insensibil, care ridiculizează orice exprimare emoţională sau afectivă;
3) Tipul filozof - Individul ajunge la o concepţie filozofică despre condiţia omului aruncat şi abandonat în lume, pradă însingurării;
4) Tipul activ - Individul este foarte activ, caută permanent şi exagerat afecţiunea, printr-o activitate care să provoace dragoste. Subiectul se concepe pe sine ca fiind „mama ideală”, se dăruieşte, se sacrifică pentru alţii, în speranţa obţinerii în schimb a dragostei acestora.
Cauze ale apariţiei complexului:
îndepărtarea de mamă sau lipsa ei de afectivitate (mai ales în primul an de viaţă);
naşterea altor copii;
separaţiile majore: intrarea la şcoală, internatul, spitalizarea, plecarea sau moartea fiinţei iubite.

2. Complexul de rivalitate fraternă

Mai este cunoscut şi sub denumirea de „complexul lui Cain” sau „complexul de intruziune”. Face referire la gelozia copilului, care este foarte precoce şi naturală, fiind întâlnită şi la animale. Gelozia faţă de nou-născut poate duce şi la părăsirea domiciliului.

Sentimentele direct exprimate (la vârsta adultă) ale complexului sunt:
gelozia agresivă faţă de tot ceea ce este susceptibil de a intra în competiţie pentru obţinerea unui beneficiu;
atitudini revendicative;
ironie, dispreţ afişat faţă de rivalul social.

Forme:

1) „Învingătorul” - Situaţiile sociale şi afective obişnuite sunt percepute în termeni de rivalitate. Se dezvoltă exagerat de tare spiritul de competiţie, fără a afecta corectitudinea. În general, este preferată munca de unul singur celei de grup. Persoana doreşte oriunde şi oricând să fie pe primul loc, multiplică situaţiile care îi oferă posibilitatea de a fi mereu pe primul loc.
2) „Protectorul” - Individul manifestă o protecţie activă şi exagerată faţă de cel considerat rival, o protecţie paradoxală, supradeterminată.
Cauze ale apariţiei complexului:
atitudinile părinţilor, care constau în protejarea unuia dintre copii şi o atenţie mai redusă acordată celuilalt;
inducerea unor stări de tensiune determinate de sentimente de vinovăţie sau inferioritate;
eşec ;
complexul spectacular.

3. Complexul de insecuritate (nesiguranţă)

Psihologii sunt de acord că sentimentul de securitate constituie baza unei dezvoltări normale. După cum am văzut deja într-un alt curs, trebuinţa de securitate, de siguranţă este una esenţială pentru om, fiind situată foarte aproape de bază în „piramida trebuinţelor” elaborată de Maslow. Imposibilitatea satisfacerii acestei trebuinţe duce la anxietate, la izolare şi chiar depresie. Sentimentele direct exprimate (la vârsta adultă) ale complexului sunt:
impresia de pericol iminent şi care nu poate fi depăşit;
lipsa de încredere în sine şi în alţii;
hiperemotivitate anxioasă.

Forme:

1) Hiperemotivitatea anxioasă şi tremurul permanent - permanent tensionat, subiectul izbucneşte din orice, dramatizează.
2) Fobiile - anxietatea se cronicizează şi apar fobiile, iar conduitele de evitare se organizează. Pot să apară tulburări psihosomatice (spasme, dureri etc.), care devin, într-un cerc vicios, surse de nelinişte (frica de cancer, de orice boală).
3) Precauţia exagerată - pentru a fi la adăpost de orice lucru care i-ar putea ameninţa liniştea şi securitatea, precum şi frica de a nu avea, de a-i lipsi ceva, îl determină pe individ să devină precaut şi zgârcit, să acumuleze resurse mult peste nevoile sale.
4) Concepţia filosofică - intelectualizată şi sublimată, anxietatea duce la o concepţie filosofică particulară : „Viaţa este pentru moarte”.
Cauze ale apariţiei complexului:
insecuritatea afectivă din primii trei ani de existenţă sau din perioada 5-8 ani ;
instabilitatea reperelor;
instabilitatea locului de muncă;
anxietatea părinţilor;
efectul traumatizant al catastrofelor;
informaţii anxiogene din emisiunile TV, ziare etc.

4. Complexul castrării sau al afirmării de sine în plan sexual

Nu este acelaşi complex la care se referă Freud. Aici este înţeles ca o dificultate a individului de a se afirma personal, în mod autonom şi responsabil în plan sexual , din cauza mediului castrator, cel mai adesea reprezentat de părinţi.

Sentimentele direct exprimate (la vârsta adultă) ale complexului sunt:
stingerea spontaneităţii şi iniţiativei în scopuri personale;
supunere (derivată dintr-o securitate afectivă supravalorizată) ;
dependenţă;
afirmare de sine dificilă, anxioasă, cu sentimentul vinovăţiei.

Forme:

1) Timiditate şi dependenţă - dificultăţi în afirmarea de sine în viaţa afectivă, socială, profesională. Atitudini de timorare, frică, teamă de a displăcea adulţilor. Individul îşi caută securitatea în preajma persoanelor capabile şi care trebuie să aibă conducerea.
2) Ascetismul - negarea sexualităţii este frecvent asociată cu ascetismul ca ideal şi sublimarea energiei sexuale. Atunci când nevoile sexuale sunt imposibil de realizat în mod normal, viaţa sexuală devine anormală şi poate duce la frigiditate, impotenţă sau chiar tendinţe homosexuale.
3) Autoritarismul - afirmarea de sine este căutată în realizarea valorilor sociale care îi permit individului manifestarea autorităţii, până la a face abuz de puterea pe care o deţine. În această zonă întâlnim personalităţi hiperautoritare, rigide, care caută un mod de a-şi justifica acest aparent acces de bunăvoinţă printr-un statut care să permită aceste manifestări. Anumite forme de obsesie sexuală, asociate cu căutarea de permanente „cuceriri” şi dominări sexuale având aparenţele unei hipervirilităţi, sunt, de fapt, compensări ale complexului castrării. Afirmarea de sine rămâne veleitară şi imposibilă.
4) Agresivitate - de multe ori se manifestă comportamente agresive sau chiar sadice.
Cauze ale apariţiei complexului:
dificultăţi de relaţionare cu părinţii mai ales în perioada adolescenţei târzii ;
părinţi excesiv de autoritari;
părinţi excesiv de anxioşi.

5. Complexul de vinovăţie

În literatura de specialitate, vom întâlni şi alte denumiri: „nevoia de pedepsire”, „autopedepsire” sau „complexul eşecului”. Sentimentele direct exprimate (la vârsta adultă) ale complexului sunt:
subiectul este incapabil să-şi asume o responsabilitate personală reală;
de regulă, individul se consideră vinovat pentru orice greşeală ;
pentru orice greşeală, reală sau imaginară, subiectul simte nevoia de a se autopedepsi;
pe fondul unei anxietăţi continue, se instalează frica de responsabilitate şi inhibiţie în acţiune (grija constantă de a medita, de a prevedea totul, de a calcula totul pentru a evita eroarea şi consecinţele ei neprevăzute);
subiectul consideră că nu îşi permite să se odihnească, să se relaxeze, iar dacă o face totuşi, se culpabilizează;
individul nu poate fi liniştit şi nu poate lăsa lucrurile să meargă de la sine, datorită unui simţ al datoriei exagerat.

Forme:

1) Teama de greşeală - subiectul face eforturi susţinute pentru a nu comite erori/greşeli, pentru că îi este teamă să nu facă greşeli. Are tendinţa de a justifica exagerat ceea ce face, pentru a obţine acordul celorlalţi, din două motive (inconştiente): pentru ca ceilalţi să îşi dea seama că el face bine, că nu a greşit şi pentru că are nevoie să fie recunoscut, aprobat. Se poate vorbi chiar despre un gen de tendinţe masochiste, în măsura în care subiectul nu îşi permite nici o plăcere personală mai intimă, nici un moment de odihnă, resimţind în acelaşi timp în mod dureros lipsa de relaxare.
2) Complexul de eşec - frica de orice solicitare a lumii devine un gen de fobie generalizată. Se întâlnesc mai ales următoarele şase fenomene:

i. minimalizarea oricărui succes sau a oricărui eveniment fericit care priveşte subiectul;
ii. intensificarea şi dramatizarea oricărui eşec personal;
iii. abordarea oricărei situaţii ca fiind în mare măsură sortită eşecului;
iv. acuzarea de sine, voinţa de a se pedepsi se finalizează cu autofrustrări, autopersecuţii şi chiar automutilări;
v. conduite conştiente organizate în jurul sentimentului datoriei;
vi. provocarea unei sancţiuni exterioare şi bucuria sau uşurarea paradoxală datorate pedepsei primite.

3) Puritate - complexul este legat de puritatea morală, de umilinţă, de concepţia despre „păcatul umanităţii” care se încearcă a fi răscumpărat prin comportamentul personal.

4) Necunoaşterea/nerecunoaşterea existenţei complexului - individul nu îşi trăieşte dramatic sentimentul vinei proprii, ci consideră responsabilă pentru toate relele lumii o altă persoană, asupra căreia se declanşează un val de agresivitate. Subiectul e gata în permanenţă să vâneze viciul şi să pedepsească fără milă greşelile altora. Nietzsche considera că trebuie să ne ferim de oamenii care îi pedepsesc mereu pe alţii. Sunt persoane complexate şi sadice. Sadismul lor provine din respingerea defensivă a masochismului.

Cauze ale apariţiei complexului:

nerezolvarea situaţiei oedipiene (vinovăţia se leagă de unele dorinţe sexuale a căror satisfacere este imposibilă, din considerente de natură morală, şi a căror simplă existenţă declanşează trăirea unor stări tensionate şi sentimentul de culpabilitate, adică subiectul dezvoltă fantasme erotice cu o persoană cu care nu poate avea în mod real o relaţie) ;
culpabilizarea parentală ca metodă de educaţie;
culpabilizarea exagerată a primelor interese sexuale;
dramatizarea traumatizantă a micilor greşeli făcute de copil;
impregnarea precoce cu angoasa păcatului şi culpabilizarea gândurilor;
autoacuzările şi autopedepsirile;
stabilirea unui ideal moral de puritate morală sau ascetism;
coincidenţa fatală traumatizantă.
Complexele care, de regulă, îl însoţesc pe cel de vinovăţie sunt următoarele: de abandon, de insecuritate, de castrare, de inferioritate.

6. Complexul de inferioritate

Sentimentele direct exprimate (la vârsta adultă) ale complexului sunt:
frica de a fi ridicol;
„privirea” altuia nu este asemuită cu cea a unui judecător care ştie şi condamnă, ci cu o privire batjocoritoare ;
(din considerentul anterior apare şi cel prezent) dificultatea de a vorbi în public, de a vorbi cu cineva important;
sensibilitate foarte mare, sentiment de neputinţă, de slăbiciune, certitudinea unui eşec personal, care va stârni hohote de râs;
tendinţa de a fugi, de a evita încercările, de a se „resemna la inferioritate”;
comportamentul, ţinuta generală, îmbrăcămintea, vocea, privirea, toate exprimă dorinţa de a trece neobservat.

Forme:

1) Forma banală a complexului - la bază poate fi un defect fizic, estetic: strabism, purtarea ochelarilor, un nas mai mic/mare, un tic etc. Se poate întâmpla ca inferioritatea să se generalizeze în timp , astfel încât subiectul să ajungă să se considere inferior din punct de vedere social, să aibă certitudinea că este obiectul de râs al celorlalţi, că nu va fi plăcut vreodată de cineva etc.;
2) Obsesia - elementul inferiorizant, real şi/sau imaginar (în acelaşi timp), devine obsesional, blocând sectoare întregi de activitate si putând genera adevărate fobii, mai ales sub formă de dismorfofobii (obsesia urâţeniei fizice trăită ca o stricăciune iremediabilă şi ca o ruşine).
3) Formele compensate ale complexului de inferioritate - compensaţia este căutată într-o valorizare personală pe un alt teren, ales în funcţie de aptitudini, pentru a contrabalansa inferioritatea şi a evita eşecul total al Eului. Înverşunarea către superioritate este direct proporţională cu inferioritatea de origine.
4) Formele supracompensate:
i. Complexul de superioritate - este o formă de apărare a Eului, prin afişarea unei personalităţi opuse celei reale, pentru a anula, a şterge, a ascunde orice fel de inferioritate. Astfel, individul afişează o încredere nemăsurată în sine, certitudinea succesului, aere de importanţă, o falsă modestie, agresivitate şi rivalitate faţă de rivali etc., toate au înlocuit desconsiderarea de sine şi timiditatea.
ii. Complexul de inteligenţă - accentul este pus pe propria valoare intelectuală şi vasta cultură, implicând aroganţa de a-i considera pe ceilalţi inferiori.
iii. Complexul spectacular - supracompensarea ia formă teatrală: individul simte nevoia de a fi văzut, privit, admirat, îşi etalează corpul, fotografiile personale etc. La un anumit grad de intensitate, complexul apare ca o combinaţie între narcisism şi exhibiţionism.
Cauze ale apariţiei complexului:
suferinţa unui handicap real sau a unui defect vizibil ;
inferiorizarea prin educaţie (mai ales părinţii spun : „eşti un imbecil”, „nu eşti bun de nimic” ş.a..);
discriminările făcute de părinţi în ceea ce-i priveşte pe copii (unul este apreciat, altul este sau se crede dispreţuit);
eşecurile suferite ;
Există sentimente de inferioritate normale: un student se simte inferior profesorului său, copilul se simte inferior adultului, pianistul debutant se simte inferior în faţa maestrului etc. Acestea sunt temporare şi nu au caracterul decât al unor sentimente de inferioritae, deci nu se constituie ca şi complexe.

Reacţii şi comportamente frecvente ale indivizilor complexaţi
senzaţii şi sentimente de nesiguranţă, de teamă şi neputinţă;
încearcă să elimine aceste stări devenind agresivi;
dacă se simt inferiori, caută să-şi afirme superioritatea;
dacă se simt neputincioşi, caută să obţină puterea;
dacă se simt dominaţi, vor încerca să domine;
dacă se simt neglijaţi / abandonaţi, încearcă să atragă mereu atenţia asupra lor sau / şi să ofere exagerat de multă atenţie / afecţiune;
indivizii tensionaţi, anxioşi, au tendinţa de a dramatiza orice;
dacă nu se simt în siguranţă, au tendinţa de a acuza diferite tulburări somatice (uneori, acestea sunt reale, alteori sunt doar resimţite ca atare) sau / şi de a deveni zgârciţi;
persoanele nesigure pe ele caută alăturarea de persoane influente, de conducere, dominante sau devin hiperautoritare, tiranice
dacă se simt nesiguri sau vinovaţi, au tendinţa de a justifica exagerat ceea ce fac, pentru a obţine acordul celorlalţi, din două motive (inconştiente): pentru ca ceilalţi să îşi dea seama că fac bine, că nu au greşit şi pentru că au nevoie să fie recunoscuţi, aprobaţi;
se laudă cu tot felul de realizări, pentru a demonstra ce „tari” sunt, ce deştepţi, ce inteligenţi, ce virili etc.;
unii care se simt vinovaţi , îi culpabilizează pe ceilalţi pentru orice;
obsesia de a arăta fizic impecabil, cu un corp „bine lucrat”, în speranţa că acesta va compensa vreun defect inferiorizant.

Soluţii de rezolvare a unor stări conflictuale ale Eului (determinate de complexe):

☺ Conştientizează realitatea şi accept-o aşa cum este!
☺ Caută-ţi liniştea interioară!
☺ Caută mecanisme eficiente de compensare, care să nu îi „lovească” pe ceilalţi!
☺ Găseşte puterea interioară de a-ţi manifesta propriile trăiri, de a-ţi exprima propriile puncte de vedere şi gânduri!
☺ Destinde-te, găseşte-ţi preocupări care să nu îţi permită să te mai gândeşti la problemele tale, reale sau imaginare!
☺ Afirmă-te, învaţă să spui „EU”, să îţi spui ideile, să îţi asumi răspunderea, să faci lucruri originale!
☺ Creează ceva care să te reprezinte!
☺ Acceptă / suportă incertitudinea, nesiguranţa, nu te speria de noutate, de necunoscut, de risc, învaţă să îndrăzneşti, să înfrunţi, să experimentezi etc.!
Fii realist şi priveşte lucrurile şi oameni aşa cum sunt; nimic nu este perfect, totul este relativ!

Gianina - Athala Gândea

Bibliografie:

Enăchescu, Constantin (1998) - Tratat de psihanaliză şi psihoterapie, EDP, Bucureşti
Enăchescu, Constantin (2002) - Tratat de psihologie morală, Editura Tehnică, Bucureşti
Jacobi, J. (1961) - Complexe, arhetype, symbole, Déchaux et Niestlé, Neuchâtel
Jung, C.G. (1933) - L’inconscient, Payot, Paris
Roco, Mihaela (2001)– Creativitate şi inteligenţă emoţională, Ed. Polirom, Iaşi