luni, 20 aprilie 2015

CAND TRECUTUL TE CONDAMNA LA NEFERICIRE

   Auzeam alarma ca prin vis...am deschis ochii incet caci durerea de cap de ieri nu ma parasise nici dupa somn nici dupa o pastila . Imi doream din suflet sa fi visat totul...imi spuneam " Doamne spune-mi ca a fost doar un cosmar.. "  , dar e real...socant de real...si ma simt atat de pierduta...nu inteleg oare de ce mi se intampla toate astea... de ce mi se spulbera fericirea cand abea am intalnit-o ? Oare chiar asa om nenorocit oi fi ca nu merit nimic bun ? De ce ....ei.... serpii care mi-au mancat zile din viata , m-au luat de proasta si naiva astazi sunt bine mersi si eu platesc ? Eu sufar si sunt pedepsita constant de un trecut pe care mi l-am asumat , am trecut demult peste caci atunci...desi nu am daruit totul...astazi sunt blamata si pusa la zid ca nu conteaza ca nu am daruit totul...pacat ca traiesc intr-o lume unde  organele sexuale au valoare mai mare decat sufletul si inima...pacat ca la asta se rezuma totul...insa nu si in mintea mea... pentru mine de nepretuit este sufletul si inima, capul si constiinta ... si evident ca trupul in masura in care in sfarsit m-am simtit linistita si lasata de val cand singurul barbat pe care l-am iubit si-l iubesc cu adevarat m-a atins.... eu de mai bine de un an...in acele momente..uneori nu ma simteam bine...ma inhibam si ma simteam murdara si uram ca in trecut am fost atat de naiva si dusa de nas... imi aduc aminte cand am vrut sa vorbesc cu cineva din familie legat de viata mea de atunci..nu aveau timp de sfaturi, ma repezeau si-mi spuneau ca sa-i las cu prostiile mele.... mai mult nu am stiut...si...nu m-am daruit eu toata ziua buna ziua si orisicui,...chiar daca am regretat demult anumite decizii si alegeri nu am putut intoarce timpul ci doar casca ochii si invata din acele experiente nefericite si seci... Insa la ce bun regretele cand pentru persoana iubita nu conteaza asta ? La ce bun sa spun si sa arat ca regret si ca , desi el nu crede si culmea abea ieri am aflat ca nu a crezut niciodata ( m-am simtit ca ultima femeie proasta )in faptul ca eu pe el l-am asteptat....bun..in viziunea lui nu l-am asteptat pentru ca deja trupul meu a fost pangarit.... pacat ca nu a inteles nimic...pacat ca nu a cunoscut-o pe Cristina dinainte...acum ar fi vazut si inteles muult mai multe si poate ca ar fi apreciat "nimicurile mele " . Ii pasa de mine dar eu nu contez. Sufletul meu nu conteaza ! Nu conteaza ce am simtit ieri sa aud din gura lui ca ii e scarba sa-l ating si sa-mi spuna ce stomac ai avut...un fel de...altfel..cu alte cuvinte.... si culmea cearta a degenerat de la prostia mea de a-i atrage atentia... a luat-o ca pe cel mai mare rau..ca si pana acum dealtfel..el ma iubeste si totusi ma crede un om rau care face rau intentionat si culmea...care lui ii face cel mai mare rau si cu siguranta atat altora cat si familiei mele nu le-am facut .... dar asta eu nu am de unde stii decat daca ii intreaba cineva..si sa bagi parintii si fratii si surorile intr-o chestiune de relatie si iubire mi se pare o prostie care nus-i are deloc sensul... mi-a reprosat ca nici mamei lui nu i-a spus de atatea ori TE IUBESC ...:(..preferam sa nu-mi spuna de atatea ori si sa nu-mi spuna deloc ca sunt cosmarul vietii lui, ca sunt un om imposibil , ca m-am distrat si nu l-am asteptat cu intepaturile de rigoare.... deloc nu mai contez !!! Toate promisiunile si taria lui, la inceput perfect constient de tot , modul in care imi spunea ca noi vom razbii, ca dragostea ne leaga si ca el niciodata nu va cauta ceea ce ne separa ci ceea ce ne leaga...imi face rau astazi sa-i mai citesc acele cuvinte care nu mai inseamna nimic nici pentru el care le-a scris...imi face rau sa-mi amintesc ca..candva nu-mi vorbea asa nici macar cand ne certam..cu "ba" si cu "frate"....mda...poate ca unii ar spune ca exagerez dar eu nu o fac pentru ca simt ca el este cel mai important om din viata mea, pe el il vreau si il iubesc chiar si-n ciuda faptului ca  mai des in ultima vreme m-a facut sa ma simt...comuna...nu ca si la inceput.... la inceput cand plangeam amandoi imbratisati si credea mai mult in dragostea mea decat astazi cand sunt lanmga el ! Nu mai contez pentru ca pentru el o postare pe facebook si o poza cu inimioara nu inseamna nimic decat pret de cateva secunde..apoi..uita...eu pun suflet mult si simt emotia in toate "nimicurile " astea...eu ma simt atat de indragostita dar acum am aripile frante... nu stiu ce va fi de viata mea...nu stiu ce ma mai asteapta..si nu stiu daca voi mai simtii cu adevarat ca sunt iubita ...de fericire nici nu mai pomenesc..nu e ea de mine... doar sunt o pagana,...de daca alti barbati au luat foste dame de companii de neveste, ce daca is si barbati care au trecut peste trecut si au inteles ca daca ea e aici si acum , inseamna ca-l vrea pe el si s-a... pe restul... Nu conteaza ca eu plec trista si ca doar cele 8 ore de munca zilnice ma fac sa sufar in interior de dor .... nu conteaza ca ma simt destul de suparata pe mine ca nu am stiut sa-mi gestionez viata corect si sa raman o virgina... ce daca astazi iubesc din toata inima mea si-mi dau seama ca cu nimeni nu am avut astfel de vise si dorinte....ca multe lucruri nu le-am facut cu nimeni si pentru nimeni... ce daca eu astazi sunt alta si dispusa sa am o viata alaturi de el...pentru el , toate astea nu mai inseamna aboslut nimic .... modul in care a ajuns sa-mi vorbeasca cu "frate " si cu " lasa-ma cu crizele tale ordinare" ...si multe altele .... m-au facut sa inteleg ca nu ma mai respecta , ca nu mai simte dragoste pentru mine.... nici nu stiu ce mai simte... nici nu stiu daca a fost dragostea atat de puternhica incat el sa vrea sa lupte si totusi sa n-o faca....nici nu stiu cand a incetat sa mai se controleze in ceea ce priveste limbajul fata de mine....tonalitatea .... sa nu mai spun ca scuipa in fata mea...oribil sentiment am... ma simt...deja moarta sufleteste si nu stiu ce sa ma mai fac cu viata mea... mi-e dor de el dar ce folos cand el nu ma mai vede .... Oricat ma rog la Bunul Dumnezeu ...se pare ca nimic nu ma ajuta sa-l fac sa inteleaga un singur adevar : CA PE EL IL IUBESC  PRIMA DATA IN VIATA MEA , CA LUI M-AM DARUIT 100% , CA E PRIMUL CU CARE-MI DORESC CU ADEVARAT FAMILIE SI SA IMBATRANESC ALATURI ....
   Nu doresc niciunei femei care nu a fost curva dar a avut experiente , a fost om cum a stiut ea, sa treaca prin ce trec eu... iubitul sa te iubeasca si apoi sa te respinga..apoi dinnou sa te iubeasca apoi dinnou sa te respinga amintindus-i de trecut ...cand pe corp nici urma de trecut...doar urma de mainile singurului barbat pe care l-am iubit vreodata !
     Nu am crezut niciodata ca el va ajunge sa-mi vorbeasca asa.... chiar nu am crezut ca va venii ziua asta.... in miracole nu mai sper caci nu exista ...nu si pentru mine....sufletul meu e condamnat sa fie nefericit si singur pana cand voi parasii lumea asta plina de imperfectiuni ... 
    Iubesc si nu am cui sa mai spun asta , sufar si ma doare si nu are cine sa ma inteleaga... nu stiu cum de mai mereu a avut un asa mod straniu de a vedea lucrurile incat e convins ca fix pe el l-am neglijat cel mai mult , ca fix lui i-am facut atatea... dar eu nu am geresit in prezent cu nimic, nu l-am inselat , nu l-am mintit...imi spune ca eu i-am produs o trauma la inceput ca eu am fost prima... e adevarat ca nici eu nu am mai dat peste un ...pur sa stiu ce si cum...si eu nu-l credeam atat de naiv in asta vazand ce are pe calculator si stiind ca cei de azi au acces la niste filme de mi-e jena mie sa ma uit ....apoi l-am vazut priceput in ..altele...si am crezut ca doar zice asa din orgoliu si sa nu se simta un pustan...si am gresit ca crezand asta l-am luat mai tare....dar si eu m-am simtit aiurea sa vad ca ....rar i-a venit dragul sa ma iubeasca norma, cu saruturi si cu dragoste dinaia cu foame ...in rest m-am simtit ca si cum el mereu a avut parerea despre mine ce mi-a spus-o ieri si m-a tratat ...ca atare.... eu daca ii spun  ceva se supara tare si urla ca l-am jignit..ca inapoi imi trimite alte cateva jigniri ...nu am dreptul sa spun nimic...sau na..eu fiind mai mare poate  par mai tare si gata sa duc tot felul de cuvinte dureroase... dar eu am sa-l iubesc mereu chiar si asa....pana cand nu va mai ramane nimic din sufletul meyu...care moare incet incet adunand amaraciune si dezamagire, singuratate si tristete....
Nu am crezut vreodata ca voi ajunge aici...cred ca rad oameni de mine cat sunt de proasta ca eu ca aproape 30 de ani mai eram cu Printi si Printese... cu siguranta ca dragostea si binele vor invinge daca doi oameni isi doresc cu adevarat asta , am vazut oameni care au avut probleme mari si reale , le-au murit un copil, s-au inselat si tot au ramas impreuna ...evident nu trebuie s-o cauti cu lumanarea, ideea e sa fie calm si iubire mereu dar acei oameni iti arata ca DRAGOSTEA ADEVARATA EXISTA CU SIGURANTA ! 
Stiu ca niciodata nu voi fi  c adevarat inteleasa .... 
Eu am sa-l iubesc tot restul vietiimele...si ..stiu ca nu regreta nimic din ce mi-a spus la nervi , suparare ..vreodata... am putut sa fiu tare si sa nu plang cu toti ceilalti oameni din viata mea, fata de el ..nu pot sa fiu tare oricat vreau....imi simt picioarele moi...tremur toata..respir greu si-mi bate inima tare....si fizic ma simt rau... am adormit cu iepurasul de la el in brate... macar am avut pe cineva langa inima mea care batea in timp ce eu plangeam pana am adormit....