miercuri, 5 mai 2010

MUSIC

Prima mea dragoste – MUZICA-
M-am indragostit de mic copil , casetofonul imi era cel mai fidel prieten , ma mai supara uneori ca-mi agata banda dar in final tot el era cel care ma linistea. Abea asteptam sa treaca orele , sa ajung acasa de la scoala , la casetofonul meu drag , care ma astepta singurel si cumintel in salon. Tineam casetele ordonate frumos , intr-o cutie , sub patul meu. Nimeni nu avea acces acolo si daca-mi umbla careva, stiam , ca lasam semn. Vacanta de vara venea cu pasi repezi si parintii ma duceau la Bucuresti la verisoarele mele . Nu-mi placea acolo, nu-mi placea aglomeratia din Capitala , nu-mi placea casetofonul verisoarelor mele si nici muzica lor rock. Eram mai tot timpul trista si-mi era un dor nebun de casa si de muzica mea. Am gasit in camera matusii mele un pick-up si niste viniluri , alea imi faceau vacanta mai senina.
Timpul trecea si eu pe masura ce cresteam ascultam si mai multa muzica , la masa , in baie la dus, pe tren , in taxi, la scoala pe ascuns in ore. Parca si acum o aud pe maicamea ” numai muzica ai in capul ala !! Pune mana si invata ca , cu muzica vei murii de foame!!!” . Stiam ca are pe undeva dreptate , dar eu nu vroiam sa ajung cantareata , mie imi placea sa ascult si atat. In clasa a 9-a am vrut sa fac liceul de muzica, m-am demoralizat cand mi-au spus cei de acolo ca voi fii nevoita sa-mi aleg un instrument pe care sa-l invat si ca va trebuii ca parintii mei sa mi-l cumpere . Mi-am lasat totusi dosarul , insa am fost respinsa, nu am intels motivul. Oricum si parintii imi spuneau sa-mi aleg un liceu normal pentru ca ei nu ma vor putea sustine financiar . Intradevar la liceul respectiv erau numai copii de bani gata. Aveam o amica acolo, care facea balet si vioara. Vioara era cumparata de parintii ei si nu era deloc ieftina….in fine….am reusit performanta sa-mi fac o trupa de dans cu care am avut succes pe la baluri si spectacole locale . In liceu nimeni nu mai imi spunea Tina , imi spuneau “flashdance” , am reprodus la un bal scena de dans din film . Apoi , prin 2006 , am inchiriat o sala si spre norocul meu am reusit sa adun cativa elevi , pe care sa-i invat sa danseze. Vroiam sa fac altceva, era plin orasul de cursuri de dans “cha-cha , rumba, salsa…” . Cei care veneau la mine imi spuneau ” vreau sa invat sa dansez pur si simplu, nu un stil anume, vreau sa nu ma mai fac de ras pe la vreo petrecere , sa nu mai fiu stana de piatra”. Si asta faceam , incercam sa-i fac sa fie fara inhibitii , fara rusine , e greu de crezut dar am vazut oameni care habar n-au sa danseze si e pacat . Poate ca nu e vital dar macar o data in viata e frumos sa dansezi. Te face sa te simti minunat , sa plutesti, sa uiti pentru o clipa de stresul cotidian . Din pacate nu am putut tine sala prea mult , eram la pamant , eram slabita , aratam ca o schija , aveam deja 2 slujbe si in timp nu am mai facut fata, plus ca financiar imi era greu pentru ca eu nu le ceream bani cursantilor , nu mi se parea corect pentru ca nu aveam studiile necesare , erau care-mi dadeau ca semn de multumire. Acum ca si al doilea job , dansez intr-un club de muzica retro . Ma bucura insa, ca nu suntem imbracate sumar si ca lumea care vine vede dansul si nu “decolteurile”….Acasa , am 2 programe de instrumentale , e un hobby extraordinar pentru mine, sunt in alta lume cand fac asta. Acum mai ramane sa imi iau si niste scule de dj-ala , caci asta e pasiunea mea arzatoare. La vara voi fii Dj Hip-Hop la Campionatul de Baschet Streetball