Orice dar nu femeie...

     Cu toate ca pe acest blog nu am cine stie ce urmaritori...este public si vreau doar sa spun ca, cine nimereste aici si crede ca e vreun blog emo sau eu mai stiu ce "destainuiri ale inimilor frante " a intuit doar pe jumate.... astern mai mult zilele mai putin bune pentru ca atunci avem nevoie de solutii, de incurajare , de sfaturi si de puterea sa ne ridicam dinnou . In zilele bune cine are nevoie de sfaturi ?     Cine are nevoie de ceva cand ii merge totul bine?!
     Ma gandeam acuma..bine, si citind pe diverse forumuri , cum naiba isi da seama o femeie cand e femeie ? Ca eu una nu-mi dau seama..oi fi in ceea ce priveste varsta ..dar nu ma simt asa ...m-am simtit rar femeie in viata mea...si asta decand l-am intalnit pe el... insa...astazi...e altfel. S-a schimbat totul si sincera sa fiu..nu stiu daca vreodata va fi la fel...si eu am momente cand sunt plina de speranta si dorinta sa lupt...nu si cand sunt descurajata...am tot cautat si am tot cautat despre "raceala in relatie"....ma simt foarte pierduta..si trista si dezamagita....as vrea sa stiu , oare chiar atat de mult rau i-am cauzat incat astazi abea sa-l recunosc...il caut bezmetica cu inima si gandul , il rog sa vina inapoi...sa nu ne pierdem unul de altul....   este prima data in viata mea cand sunt atat de afectata de ceea ce cauzez eu..stiu pe undeva ca e vina mea pt raceala lui , e vina mea pt ca l-am facut sa se indeparteze si sa se raceasca de mine...nu-i mai vine sa-mi faca complimente , daca il supar cu ceva devine rece si imi scrie mesaje seci " ceau , cf " si alte  exprimari menite sa-mi sece inima si mai mult... stiu ca este vina mea ca nu mai e asa incantat si nerabdator sa ma vada ....  e vina mea si eu nu ma mai simt femeie..nu ma mai simt in stare de nimic... ma simt urata si stearsa..expirata si foarte singura ...mi-e dor de el... mi-e dor de mine... am vazut ca daca imi arat tristeatea ii pasa...da ii pasa ca vine si ma ia in brate si ma calmeaza dar mai tarziu..e la fel totul..sau daca ascund si zambesc si par ok nu-i da prin cap ca as putea avea ceva sau ca ceva ma framanta... este vina mea ca in loc sa uit inceputul imi amintesc toate acele momente frumoase si acum sufar ca nu mai e asa..nu mai sunt  fata aia in ochii lui, nu mai licaresc ochii lui ca atunci... abea daca ma mai atinge .... is lucruri pe care el nu mi le-a facut niciodata si consider ca nu le merit , caci asa-mi spune toata  lumea , ca barbatul singur face pentru femeia lui ceea ce el simte si crede ca ea merita...iar eu , stiu numai eu ce fel de viata am avut si de ce acum uneori reactionez la anumite intamplari cum reactionez , nu toti avem aceeasi rezistenta in viata iar eu nu doresc nimanui sa simta singuratatea , bataile si lipsa de afectiune pe care le-am simtit eu... maturizata fortat neavand de ales...

   Stiu ca nu merit si de asta voi inceta sa mai am asteptari care nu-mi apartin. Imi voi vedea locul in viata lui si lungul nasului. Nu ii voi mai cere nimic..astept cumintica sa vad daca vreodata voi mai fi aceeasi fata pt el ...  caci oricum mor iubindu-l numai pe el...