E-uri

E aproape o saptamana decand am scris ultima data..si totusi..inca n-a venit Soarele... e cu dinti si atunci cand apare... ma simt tare neputincioasa , serios, simt ca am si corpul asa moale si nici o putere sa ridic ceva sau sa pot fi mai ferma... ma simt debusolata, speriata, umilita si dezamagita... m-am intors la crunta mea realitate, la vesnicul meu ghinion si vant al singuratai crunte , care ma trage dupa ea de parca ar vrea sa-mi manance sufletul.... 
Nu caut sa ma victimizez deloc. Caut liniste. Caut iubire si speranta. Caut sufletul meu care credeam ca-mi va fi atat de alaturi incat s-ar ridica impotriva lumii pentru mine . Cat de naiva sa crezi ca traiesti in lumea ce-ovisezi ? imi spun eu deseori... da chiar , oare cat de naiva sunt ? Sau proasta ? ...
M-am mintit pe mine cand imi spuneam in gand ca in sfarsit voi fi fericita si mi se va schimba viata..m-am mintit grav dar nu are impotranta..sunt atat de lasa ca uneori refuz cruntul adevar in favoarea unei minciuni frumoase care sa ma faca sa uit de absolut tot...
Nu sunt si nici nu voi fi eu aia norocoasa...nu in viata asta..nu eu ...