O SINGURA DATA IN VIATA

      Nici eu nu as fi crezut asta daca mi-ar fi spus cineva inainte..as fi ras...i-as fi spus sa nu se mai uite la filme si telenovele..dar astazi...inteleg..chiar INTELEG ... de cand l-am intalnit pe el, Ingerul meu  glaciar...mi-a schimbat toata viata , toata perceptia despre iubire si  viata de cuplu...retraiesc aproape zilnic clipa in care l-am vazut prima data...era innourat dar pt mine a iesit Soarele... din clipa aia, sufletul meu deja stia ce avea sa urmeze..eu inca eram confuza..simteam cum ma indragostesc atat de repede si de puternic...erau doar cateva zile decand  vorbeam si eu deja muream de dorul
lui..nu stiam cum sa ma apropii de el fara sa-i par nebuna, dar vroiam sa-l adulmec, sa-i simt parfumul unic, sa-l simt aproape...in prezenta lui ma apucau toti fiorii de pe lume..ma simteam asa mica si firava...ma simteam in siguranta absoluta...simteam cum viata mea avea sa se schimbe treptat... eram mai mereu depresiva si trista ca nu am un rost pe lume..ma judecam, si inca o fac aspru pt ce fel de om sunt si eram ferm convinsa ca eu nu voi merita niciodata un om care , pur si simplu sa moara dupa mine, sa fie "fiert " dupa persoana mea, sa se tina dupa fundul meu toata ziua, sa ma alinte sa ma desmiarda si sa ma pupe cat curpinde....oricat de ciudat pare , ma rugam la Dumnezeu ca intr-o buna zi sa-mi scoata in cale un om simplu, sanatos si care sa ma iubeasca asa tare incat sa nu poata traii fara mine. Poate ca dorinta , rugaciunea mea denota egosim sau nu-mi vedeam lungul nasului dar am incercat  plina de speranta...Si El m-a ascultat si mi-a trimis un barbat incredibil de bun , de frumos si curat , Credeti-ma desi multe de aici par cliseu, sa vezi cand le traiesti intens, individual, unic... Pt mine nu mai exista timp, vreme, nimic...pe el il vedeam peste tot, zici ca eram posedata nu alta..aveam o singura fotografie cu el si ma uitam intr-una la ea, pe strada, la toaleta , la munca... vorbeam cu el... imi spuneau cunoscutii ca cei cu mine, ca zambesc intr-una , ca is o ignoranta in rest  etc... nu mai puteam sa ascund  ceea ce simteam ca explodam nu alta.... am stiut in sinea mea ca el trebuie sa fie tatal copiilor mei , Un baiat-barbat care ma tinea strans de mana si era atat de fericit sa fie cu mine, cu toate ca eu si in clipele alea , in mintea mea  imi spuneam " ai sa vezi ca nu sunt asa cum ma vezi , ai sa vezi singur ca ma vezi asa doar pt ca esti proaspat  indragostit si intr-un final te vei satura de mine... " , si stiam ca asta va fi o chestiune de timp dar  am ignorat acele ganduri si am zis ca merita sa traiesc clipele, ca merita sa mor intr-o buna zi stiind ca am trait macar cateva clipe de fericire si iubire in viata mea deloc simpla as spune... altii? altii saracii au necazuri si mai mari , dar , cum se spune, fiecare isi vede propriile probleme cele mai mari din lume.  Uram momentele cand mintea mea intervenea in starile mele de euforie si de romantica incurabila. Mintea aia care-mi spunea numai calcule si formule logice... eram ingrijorata din cauza varstei mele, imi faceam tot felul de griji , ca nu o sa-i placa asta la mine, ca o sa se sature rapid de mine pentru ca nu am fost  eu o norocoasa a sortii . Sunt cu adevarat recunoscatoare vietii, ca parintii mei mi-au dat si ei ce au putut si stiut mai bine, fratii la fel, m-au ingrijit asa cum au crezut si suntem astazi bine sanatosi cu totii . Pentru asta sunt recunoscatoare vietii dar daca el nu aparea ...nu as fi vazut lucrurile asa . Il iubesc  nebuneste pe Printul meu..a suferit enorm din cauza mea pentru ca a intrat in viata mea intr-o perioada nu tocmai roz dar  a asteptat si a suferit enorm pentru dragostea asta..poate si de aia , acum ca o are , nu se mai poate bucura de ea ca la inceput..poate ca toata suferinta cauzata l-a onbosit si l-a schimbat , l-a facut neputincios si satul, el ma iubste mult si simt asta dar eu am nevoie de muuult mai mult. Da , sunt o nemultumita pentru ca m-a rasfatat si obisnuit cu o atentie..nu maxima...toatala, completa.... Dooamne, cand eram eu in preajma lui uita de tot, de prieteni, de mama de catel..de tot..zici ca era hipnotizat ..si pe mine asa ma fermeca felul lui de a imi da atentie . Imi joaca in minte amintiri legate de vise si lucruri care inca nu s-au intamplat desi sper sa se intample si astea intr-o buna zi . Nu este zi sa nu retraiesc o multime de momente romantice, amuzante, dragute  pe care le-am trait...desigur , mi le amintesc si pe alea rele, dar nu le mai las sa ma afecteze , mai ales ca stiu ca acele momente au existat din vina noastra, nu ne-am controlat si ne-am spus lucruri urate la nervi, amandoi am suferit de pe urma lor si eu una , consider ca suntem tare prosti ca pierdem timp pe astfel de momente si nu constientizam cum zboara timpul si noi trebuie sa-l facem de nepretuit .Imi aduc aminte cum ne-am certat in avion si ma umfla plansul...cred ca nu pot sa-i spun nimanui cat de singura m-am simtit atunci... imi doream sa mor...ma rugam in gand sa vina sa ma ia in brate cu mainile alea puternice si sa ma stranga tare tare pana sa lesin...  mi-a fost atat de frica si atunci..ca in o multime de momente in care ne-am certat , dupa felul de a-mi vorbii, cuvintele si felul sigur si rece de a se controla m-a facut sa cred ca ar putea renunta cu usurinta la mine, ca s-au dus momentele alea de " in cap dupa ea.."  si ca nu mai e mult si-mi va spune sa-mi vad de viata si sa-l las in pace...ce ironica e soarta, inainte eu eram o persoana mai rea, mai ascunsa si secretoasa, si recunosc ca am gonit  multi oameni din viata mea fara sa clipesc ... dar atunci eram alt om . Mai puternica pt ca nu aveam punct slab...acum il am..si e foarte slab.... as murii intr-o clipa daca cineva mi-ar atinge cu forte rele punctul slab...adica pe el... el e cel mai de pret om din lume pt mine, nu am fost grozava nicicand sa-i arat asta cum si-ar fi dorit si de multe ori a crezut altceva decat ce era in ceea ce ma priveste, si asta pt ca imi era greu sa vorbesc cu un om care nu spune mai nimic , el de fel e mai tacut dar chiar asa de naiva sa fi fost crezand ca cu mine va fi alt fel ? , Nu va pot explica cat de mult doare sa sti ca omul pt care ti-ai da viata , pe care il iubesti si versi tone de lacrimi , fie de tristete fie de fericire , cat de dureros poate sa fie sa vezi ca toata lupta de a arata si exterioriza sentimentele fata de UNICA DRAGOSTE , se prabusteste instant cand el te crede altfel de om...dar inteleg, si eu l-am crezut altfel cand am descoperit ca se uita la poze cu altele...muream de ciuda, ma simteam cea mai urata si nesemnificata fata din lume ,  pe mine nu m-a incalzit atunci, ca una e grasa, ca alta e actrita..il iubesc asa de mult ca nu vreau sa se mai uite la niciuna, cat de absurda pot fi ? Sunt si constientizez asta dar pentru prima data in viata mea , vreau sa am ceva ( PE EL )  AL MEU COMPLET , TOT !!! Pentru prima data in viata vreau sa fiu inteleasa ca absurditatea mea e direct legata de foamea iubirii, de nevoia de a fi in centrul atentie barbatului  cu care imi doresc sa-mi petrec restul zilelor . Cu toate ca imi lipseste enorm ...nu am sa uit ca m-a ajutat mult , cum a putut si a stiut ... dar de ce simt nevoia asta nebuna sa ma sufoce, eu care uram sa fiu sufocata si de mama..ce se intampla cu mine? Am nevoie de ajutor si nu stiu cui sa-l cer.... Il iubesc atat de mult si ma simt tare neputincioasa in fata timpului, sa vad cum lui ii e asa usor sa faca lucruri sau sa nu le faca si nici macar sa nu-si dea seama ... Normalitatea cu care el s-a schimbat fata de mine, ma sperie... pt ca realizez ca el nu-si  da seama si nu o face intentionat ...  Nu stiu daca stie sa treaca peste certurile noastre si sa-si dea seama ca eu chiar il iubesc si sa simta nevoia de a lupta pt mine dar...imi aduc aminte cand mi-a spus ca " tu nu mai esti fata dupa care mi-am pierdut mintile " ...a fost ca o lovitura in moalele capului...de atunci simt ca s-a rupt ceva in mine si am obosit sa plang si sa ma tot intreb ce-am facut ? de ce i-am invadat viata ca el fara mine era copil , avea prieteni, un catel si o mama si o matusa extraordinare , care au facut tot posibilul sa nu-i lipseasca nimic. De atunci ma tot condammn si nu stiu ce sa fac pentru ca vreau sa fie fericit dar imi doresc sa fie cu mine. Cine va sti sa-mi spuna ce sa fac , cum sa fac, cine imi va spune sa ma dau la o parte cand nu voi mai avea nimic de facut? incotro o voi apuca cand eu nu mai stiu cum e sa traiesti fara el...  Eu il iubesc si voi continua sa sper pna voi mai inceta sa mai exist..sa sper ca el isi va intoarce privirea iar spre mine...ca intr-o zi , printr-un miracol se va reindragostii de mine ca la inceput...
      Dragi oameni, asa cum e ea iubirea , frumoasa si dureroasa , iubiti caci merita...merita sa sti ca ai pentru ce sa traiesti si totodata sa mori....
27 ianuarie 2015 , o zi ploioasa de marti ...

Cat despre el , am sa-l astept mereu , am sa-i caut inima si n-am sa am liniste pana ce n-o voi gasii ...

un fel de Intro

     Cand ma uit in urma...is multe...da-n cpul meu si acolo raman ....aici ? Nu am mai trecut pe aici  de ceva vreme...ma obisnuisem intr-un timp sa-mi iau blogul peste picior...sa vin la el numai cand vroiam sa ma vait sau ma simteam singura....spuneti ce veti dar eu in anumite momente..constiente..lucide momente..imi urasc rasa...umana....pe dracu... ma uit  individual ce poate sa  faca omul si nu am explicatie...suntem taare complecsi...complicati...ciufuti...Oameni ! Pare ca vreau sa apar vreo fapta bagand la inaintare vreun motiv care defapt nu are nici o treaba cu respectiva  fapta...ca asa facem noi oameni, si cand facem rele gasim tot felul de scuze , mintim si suntem ipocriti pana in maduva oaselor...cand defapt ne intereseaza mai intai persoana noasra , bunastarea si propria siguranta...ceea ce e natural...dar cand  arati ca defapt nu vrei asta si ca iti pasa de celalalt desi nu e asa ...celalalt sufera...se simte dat  la o part si..neimportant in lume...dar nu asta fac eu , eu...refulez de empatie mai intai...
       Nu stiu , eu am inceput sa ma trezesc din ce in ce mai tare si...ma doare ..ma roade la stomac sa vad cum a ajuns planeta asta, cum am ajuns noi oamenii...cum au devenit vremurile..vulgare , reci si parca ma uit la o mare de bestii in calduri...se promoveaza sexul in muzica , reclame , filme si seriale..si omul cu spirit de turma imita, vrea  si el sa guste ...

















Va urma...

I WAS HERE...I LIVED..I LOVED....

SOLITAR SOUL

    Imi simt sufletul gol si rece...imi simt inima franta si mintea suparata caci, eu , omul , m-am lasat purtat de frumusetea dragostei, de mirajul momentelor in care chiar am simtit ca traiesc cu adevarat , au fost zile frumoase si cu soare in inima mea , zile in care nimic nu mai conta din cele ce mi-au intunecat viata in ultimii ani . Nu regret nimic, cum as putea? Cum as putea sa regret ca m-am simtit iubita , ca m-am simtit protejata si dorita , ca m-am simtit importanta si bagata in seama ? Nu as putea si nici nu vreau ci doar sunt dezamagita de mine, caci eu stiam ca nu are cum sa mi se intample mie , seria evenimentelor din viata mea m-au dus la astfel de concluzii , am realizat ca nu sunt buna pentru a aduce Lumina in viata cuiva si recunosc ca cei care mi-au spus ca sunt un om mai de nimic au avut si au dreptate . Dragostea n-o voi uita niciodata , inima mea mi-a spus ca ea nu mai da afara , ea vrea sa aibe acolo in continuare "mecanismul" care o face sa bata cu putere .  Vreau sa-mi ramana absolut totul in minte si suflet, pentru zilele intunecate si reci ce au sa urmeze. Vreau sa ma gandesc ca si pana acum , in fiecare zi, acum amintiri, la toate clipele frumoase in care am uitat cine sunt, ce sunt si ce probleme am, momente in care m-am simtit frumoasa, iubita , importanta si cu viitor familial . Vreau sa-mi amintesc de zilele de vara , de emotii , de atingeri intre mana mea si-a lui , de toate cuvintele care-mi faceau inima sa bata, obrajul sa roseasca si sufletul sa sara-n sus de bucurie ca nu mai e singur .... Eu ma cunosc

 si mai stiu ca dificil si complicat imi sunt unele din trasaturile caracterului meu  si cu atat mai mare mirarea ca cineva m-a iubit chiar si asa . Stiam ca nu are sa dureze si nu din prisma pesimistica , ci din natura lucrurilor din jurul meu, care mai niciodata nu tin , eu am trait putine momente cu adevarat fericite in viata mea, si ele au fost exact cele care nu dureaza...probabil ca-n mare parte din cauza mea . Nu sunt un om bun si tind sa le multumesc celor care ma considera asa dar sa le spun ca se inseala . Sunt un om rau si egoist . Sunt un om care isi doreste fericire si liniste dar care face sa sufere pe cei din jur. Sunt incapabila sa aduc in viata cuiva fericire sau implinire , n-o spun din durere ci din concluzia evenimentelor , din faptul ca ma cunosc si pe undeva am realizat ca nu ma pricep in a aduce bucurii in inimi ci numai suferinte, complicatii si din pacate  exprimarea a ceea ce simt prin cuvinte nu face decat sa ma puna intr-o postura si mai negativa, " hmm is doar vorbe .." si asa este ! Sunt doar vorbe dar nu sunt aruncate-n vant si doar asa sa fie . Eu le rostesc din inima  , le rostesc traindu-le doar ca ele la suprafata ajung doar ...cuvinte... . Regret cand fac rac celor care-mi vor binele, regret cand vad ca aduc suferinta si complicatii , regret cand nu pot sa ajut si uneori imi este si frica sa mai stau in preajma unui om bun , pentru ca , involuntar , prin viata mea complicata , fac rau .

   Ma "logodesc" cu singuratatea , singura care ma accepta si caruia nu-i pot dauna, oricum as fi eu . Probabil ca suna dramatic si sinistru dar nu e, nu si pentru mine , si nu spun asta din prostie , rautate sau grandoare . Pur si simplu daca stiu ca sunt mai mult daunatoare in viata celorlati , prefer ca , firea mea, felul cum imi gestionez viata , felul cum gandesc si cum stiu eu ce-i mai bine pentru mine , sa fie departe de toti sa nu poate face rau . Eu cu mine pot traii, ma cunosc , ma suport sau nu sunt aceeasi eu cu care sunt obisnuita si nimeni si nimic pe lumea asta nu trebuie sa-mi suporte mie complicata mea viata . Draga singuratate , bine ai revenit in viata mea, nu te primesc cu bratele deschise, ci doar cu mintea , ea stia c-ai sa te intorci...

DESTEAPTA-TE ROMANE

    Da, asa-mi da impresia din cauza mentalitatii inapoiate, din cauza ignorantei si a frustrarilor oamenilor care gasesc de cuvinta sa-si razbune propriile esecuri in numele altora si care gasesc mereu solutia cea mai la indemana dar nu si cea corecta , morala si de bun augur...

   Un eveniment cu adevarat trist si dureros s-a intamplat in Parcul Tei din Capitala  un copil de 4 ani si-a pierdut viata si  fratele lui, de 6 ani, a fost ranit, dupa ce au fost atacati de cainii maidanezi din parc. Cum era de asteptat au inceput anchete peste anchete , vine aruncate ba pe cutarescu , ba pe firma nu stiu care ...au inceput care mai de care sa "se scoata" si sa se jura ca ei nu au nici o vina , normal..cainii o au in viziunea lor ! Nu-mi doresc si nu ii doresc nimanui sa treaca prin suferinta acelor doi parinti care si-au pierdut copilasul intr-un mod atat de urat si tragic .  De la acel nefericit eveniment , oamenii au inceput sa se scanzalizeze, sa ameninte ca ei vor face dreptate, vedete s-au intrecut in postari pe retelele de socializare amenintand ca-n zonele unde locuiesc ei vor murii multi caini. Cum sa nu fi indignat cand vezi ca din start problema este pusa gresit ? ! Chiar nu spun aceste lucruri prin prisma unui mare iubitor de caini ce sunt , dar tocmai pentru ca sunt , cunosc cate ceva despre aceste animale si nimeni si nimic nu va putea sa ma contrazica vreodata atunci cand spun ca , cainii nu gandesc, nu au ratiune pe cand omul, care se presupune a fi cea mai evoluata specie pe acest Pamant da dovada de "animalitale " , au inceput sa apara asa zisii "justitiari ai dreptati " care s-au gandit ca este foarte corect sa dea foc la caini maidanezi de vi, sa-i otraveasca si sa-i sufoce in saci menajeri... pur si simplu mi-e scarba si groaza de locul pe care-l numesc "tara mea " . Le este lene si probabil si influentati de coruptie si traficul de influenta sa caute si sa pedepseasca adevaratii vinovati pentru intamplarea respectiva si pentru atatia caini lasati liberi pe strazi. Caini care sunt probabil de cand s-au nascut pe strazi , infometati, chinuiti si batuti, loviti de masini, mancand cine stie ce mizerii si caini care nu sunt sanatosi si apti asa cum sunt cei pe care-i tinem acasa , la caldura, cu Pedigree , baita si afectiune . Tot omul este de vina ca s-a ajuns in situatia de fata , fondurile au "disparut" ca prin minune , nu s-au investit in adaposturi , vaccinuri si injectii de sterilizare si eutanasiere , dupa caz . Spun si-mi asum ce spun, in tarile civilizate ca Germania, Franta etc nu vei vedea  niciodata asa ceva , vei vedea adaposturi curate , functionale si oameni informati care te pot indruma, sfatuii si ajuta sa adopti un catel, sa faci o donatie si sa inveti atatea despre aceste patrupede NEVINOVATE !

Pacat ca nu se trezesc si nu se vor trezii prea curand caci acei oameni sunt incapabili pe de-o parte sa proceseze informatii sub nivelul lor intelectual , au acel spirit de turma barbar si parca o fac cu placere in "numele dreptatii" . Pe de cealalta parte , persoanele cu adevarat responsabile , acei oameni votati de noi, cu functii si funduri mari , cu limuzine si vile , case de vacanta si lux in nas , au stat pe tusa , au aruncat "pasa" de la unul la altul, audat din umeri, au folosit cuvinte elevate si pompoase menite sa prosteasca populatia prin promisiuni si prin felul lor ipocrit de a-ti arata ca intr-adevar le pasa si ca e prioritara problema  , dar , razand sau injurand in sinea lor ca sunt deranjati de la somnul din care romanul nu s-ar destepta cum zice imnul...

"dragi" politicieni , nu renuntati la visele voastre, dormiti in continuare ! 

Romania este tara in care nimic , niciodata nu se termina " A. Gheorghe . 

FUNNY TRANSLATE

Cum îi explici unui englez ce înseamnă denumirea unui oras din Romania...

Pentru cei care stapanesc excelent, deopotriva, limbile romana si engleza!

Urlaţi - Gimme Some Noise
Ciorogarla - Nigger River
Constanţa - The Steadiness
Afumaţi - Neversober
Slobozia - A Very Wrong Local Tradition
Călăraşi - Silly-dressed Folks on Horses
Piteşti - Youdohide
Oneşti - The Sincere
Huşi - Shoo!
Buhuşi - Boo!
Satu-Mare - The Rather Roomy Rural Community
Slatina - Slut Tina
Baicoi - Hey, Ball!
Târgu Frumos - The Aesthetically Pleasing Bazaar
Buzău - Really Fat Lip
Năvodari - Networkers
Dor Mărunt - Miniature Melancholy
Voluntari - Town of Unpaid Assistants
Domnesti - You the king!
Bucuresti - Is like having fun, but no one has in fact.
Caldarusani - Bucketeers
Ploiesti - Rainman
Negru Voda - Darth Vader
Vanju Mare - Cannot be translated but is very popular among girls.
Viseul de Sus - Uptown Restroom
Botosani - Everybody gives head
Piatra Neamt - German stone
Alba Iulia - White Julia
Fetesti - Girly town
Otelul Rosu - Russian steel
Negresti - Ghetto
Budesti - Shitting place
Eforie - Drugs allowed
Fundulea - Everybody loves anal
Baia Mare - Very big bathtub
Campulung - A very long field
Portile de Fier - Iron Gates (sooo Lord of the Rings)
Dragomiresti - Lots of Dragomirs
Vaslui - Pot his

NERVI VS NERVI

   Motive. Intotdeauna vor exista motive pentru fiecare miscare , vorba sau actiune a unei persoane. Am zis ca voi face exercitii cu propria mea viata incercand sa invat sa deosebesc motivele reale de cele inventate uneori de noi , oamenii pt a ne justifica sau a ne simtii mai putini vinovati atunci cand vina o purtam chiar noi !
   Este foarte adevarat ca lumea e intr-un continuu haos astazi, lumea si-a pierdut valoarea sentimentala inlocuind cu cea financiara si prioritatiile in viata , si persoanele apropiate . Acum banul e cel care "decide" pe cine sa iubeasca , pe ce loc sa fie si de ce importanta morala. Inteleg  ca traim un stres cotidian care e prins intr-un circuit inchis si parca nu se mai termina dar totusi , la mine parca nu a mers fraza " stii , scuze de la nervi ca am avut o zi proasta .."  , soo? si eu am avut o zi proasta, hai sa ne omoram frate pt asta ! Nu! Si NU si NU si NU ! La mine va inceta sa mai mearga scuza asta pentru ca a-ti "varsa " nervii pe X pt ca Y a fost cel care ti-a "umblat" la sistemul nervos nu mi se pare nici logic nici justificabil , decat o exceptie de la regula neimpusa de vreo lege sau conducator. Face parte din umanitate , e la libera alegere si in puterea fiecarei persoane-n parte de a se autocontrola . Cum ar fi , in fiecare zi avand o zi grea , obositoare si proasta la servici sa mergi acasa si sa aplici tratamentul " nervi varsati " pe cei care te iubesc , te sprijina si fac parte din familia ta ?  Nu cumva ai continua "starea" de la job si acasa ?
Da' cum ar fi sa vi de la un job ok , unde iti place si te simti chiar bine , sa ajungi acasa si cineva sa-si "verse" nervii pe tine pt ca o alta persoana a "avut grija de asta " ? Ti-ai dorii sa locuiesti la job , sa faci suplimentare sau sa dispari... Nu stiu, pur si simplu cred in puterea autocontrolului , trebuie doar sa se vrea cu adevarat nu sa se vra cu fraza " eu nu vreau sa fiu nervos pe tine dar nu mai pot sa ma controlez.."  - N.U.    E.X.I.S.T.A   !!!
    Nu stiu , dar sunt momente cand omul pestera mi se pare alegerea buna cand vrei o viata linistita . Nu inteleg de ce trebuie sa am contact cu oameni care pur si simplu nu-mi aduc energie buna , nu-mi dau stare buna sau se prefac ca le pasa?

     E GREU SA FI OM IN ZILELE ASTEA...